La nivelul discursului politic, partidele parlamentare își reproșează reciproc alianțe ascunse și înțelegeri de culise. În practică însă, datele privind activitatea legislativă din ultima lună arată o imagine mult mai nuanțată. O analiză a voturilor finale din Parlament indică faptul că PSD, PNL și USR au avut poziții identice în majoritatea covârșitoare a proiectelor legislative dezbătute după căderea Guvernului Bolojan.
Concluzia vine într-un context politic tensionat, marcat de acuzații repetate privind existența unei majorități informale între PSD și AUR, acuzații formulate atât de reprezentanți ai USR, cât și ai PNL.
Acuzații reciproce privind noi majorități parlamentare
Pe 3 iunie, liderul USR, Dominic Fritz, susținea că PSD demonstrează în Parlament existența unei „alte majorități funcționale” alături de AUR.
În aceeași zi, președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean, afirma că PSD și AUR au confirmat încă o dată că parteneriatul lor funcționează în Parlament.
Declarațiile au venit după votul pentru noua conducere a Institutului Cultural Român, unde PSD a obținut funcția de președinte, iar AUR pe cea de vicepreședinte, în timp ce propunerea USR a fost respinsă.
De cealaltă parte, PSD a respins constant ideea unei colaborări politice cu AUR. Înaintea moțiunii de cenzură din 5 mai, Sorin Grindeanu declara că social-democrații nu vor construi nicio majoritate parlamentară împreună cu formațiunea condusă de George Simion.
Ce arată voturile din Camera Deputaților
Dincolo de declarațiile publice, analiza voturilor finale din Camera Deputaților arată un grad ridicat de consens între principalele partide parlamentare.
În perioada 5 mai – 3 iunie, au existat 75 de proiecte aflate la vot final în Camera Deputaților. Dintre acestea:
- PSD, PNL și USR au votat identic în 69 de cazuri, adică în 92% dintre proiecte;
- În 48 de situații, reprezentând 64% din total, PSD, AUR, PNL și USR au avut aceeași opțiune de vot.
Practic, la nivel legislativ, colaborarea dintre principalele partide a continuat într-o măsură mult mai mare decât ar sugera confruntările politice din spațiul public.
Consens aproape total imediat după căderea Guvernului Bolojan
Unul dintre cele mai interesante aspecte evidențiate de analiză este faptul că, imediat după adoptarea moțiunii de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan, consensul parlamentar a rămas aproape intact.
Pe 6 mai, la o zi după votul moțiunii, PSD, AUR, PNL și USR au votat la fel toate cele 10 proiecte legislative aflate pe ordinea de zi.
Situația s-a repetat și pe 13 mai, când cele patru partide au avut poziții identice pentru toate cele 10 proiecte ajunse la vot final.
Primele diferențe semnificative au apărut abia pe 18 mai, în cazul unui proiect de modificare a Codului Fiscal. Atunci PSD și AUR au votat pentru, PNL s-a abținut, iar USR a votat împotrivă.
Toate combinațiile politice au existat în Parlament
Deși consensul a dominat activitatea legislativă, au existat și proiecte care au generat configurații politice diferite.
Printre acestea:
- PSD și PNL au votat împreună, în timp ce AUR și USR s-au opus;
- PSD și AUR au susținut anumite inițiative, iar PNL și USR au votat împotrivă;
- PSD, PNL și AUR au votat împreună, în timp ce USR s-a opus sau s-a abținut;
- PSD, AUR și USR au format majorități punctuale, cu opoziția PNL;
- AUR și USR au susținut unele proiecte împotriva poziției PSD și PNL.
Aceste exemple arată că voturile nu au urmat o singură logică politică și că alianțele parlamentare au variat în funcție de conținutul fiecărui proiect.
Situație similară și în Senat
Tendința observată în Camera Deputaților se regăsește și la Senat.
Din cele 60 de inițiative legislative și proiecte aflate la vot final în perioada analizată:
- 40 de proiecte, adică 66%, au fost tratate identic de PSD, PNL și USR;
- 14 proiecte au beneficiat de susținerea comună a PSD, PNL, USR și AUR.
Și în camera superioară a Parlamentului au existat toate formulele posibile de colaborare între partide, în funcție de tema legislativă discutată.
Cum explică partidele nivelul ridicat de consens
Liderii grupurilor parlamentare susțin că procentul ridicat de voturi comune are explicații tehnice și procedurale.
Reprezentanții PSD afirmă că multe dintre proiectele ajunse recent la vot final au fost inițiate și dezbătute în perioada fostei coaliții de guvernare, când exista un consens mai larg asupra unor teme legislative.
AUR susține că votează exclusiv în funcție de conținutul proiectelor și nu în funcție de inițiatori sau de poziția altor partide.
PNL explică situația prin faptul că o mare parte dintre proiecte au reprezentat ordonanțe și măsuri adoptate de guverne susținute anterior de liberali și social-democrați.
La rândul său, USR afirmă că a susținut proiectele considerate benefice pentru cetățeni, indiferent de proveniența lor politică.
