Datoria sectorului privat din România a crescut cu 5,6% în 2025, până la 819,4 miliarde de lei, echivalentul a 43% din PIB, în timp ce îndatorarea populației a avansat cu 9,5%, arată Raportul anual 2025 al Băncii Naționale a României.
Deși populația își menține o poziție financiară solidă, BNR avertizează că presiunile generate de scumpirea costului vieții, măsurile fiscale și încetinirea economiei ar putea accentua vulnerabilitățile în perioada următoare.
„Îndatorarea sectorului real continuă să se plaseze în faza descendentă a ciclului, atât la nivel agregat, cât şi pe principalele segmente de creditare (companii nefinanciare şi populaţie)”, se subliniază în raport,
Potrivit sursei citate, dinamica anuală a îndatorării firmelor de la bănci sau IFN s-a redus la +5,1% în 2025, de la +8,1% în 2024.
Principala sursă de finanţare a datoriei companiilor şi populaţiei a fost reprezentată de instituţiile de credit, acestea acordând 74,4% din totalul datoriei financiare a acestora. Deşi rolul IFN în finanţarea datoriei sectorului privat a fost în creştere, volumul creditelor acordate de acestea a reprezentat 11,5% din totalul datoriei financiare a sectorului real (în creştere de la 10,6% în 2024).
Datoria de la instituţii financiare nerezidente a continuat să sporească într-un ritm superior celei de la instituţii financiare autohtone (+8,4% faţă de +7%), în principal pe seama datoriei externe a companiilor nefinanciare, care reprezintă 87,9% din total. Totodată, creditele externe de tip mamă-fiică sunt o componentă importantă a îndatorării, acestea reprezentând 31% din
totalul datoriei sectorului privat şi 43% din îndatorarea totală a companiilor nefinanciare. Dinamica anuală a acestui tip de finanţare s-a moderat în anul 2025, de la 10,5% în 2024 la 3,1%.
Raportul menţionează că datoria bancară a populaţiei a fost preponderent denominată în moneda naţională (93%, în decembrie 2025), inclusiv ca urmare a măsurilor macroprudenţiale privind debitorii implementate de BNR, diferenţiate în funcţie de valută. În contrast, expunerea în valută a companiilor nefinanciare a deţinut un rol important în portofoliul corporativ al băncilor (aproximativ jumătate) şi a înregistrat un ritm susţinut de creştere în cursul anului trecut, dar sub nivelurile maxime observate în 2023.
„Acest tip de finanţare rămâne sub atenta monitorizare a BNR”, se precizează în raport.
În cazul îndatorării de la IFN, în ceea ce priveşte populaţia situaţia este similară celei bancare, stocul de credite fiind preponderent acordat în moneda naţională (91%). În cazul firmelor, datoria la IFN este majoritar denominată în monedă străină (83,3%).
Creşterea costurilor, în special a celor cu personalul, a rămas principala provocare pentru companiile nefinanciare în anul 2024, nefiind compensată de o creştere proporţională a cifrei de afaceri. Pe acest fond, indicatorul de sănătate financiară s-a deteriorat uşor comparativ cu anul precedent, însă a rămas în afara zonei de risc la nivel agregat şi peste nivelul prepandemic, În funcţie de sectorul de activitate, agricultura, imobiliarele şi utilităţile sunt domeniile care s-au aflat în zona de risc (primele două fiind în această situaţie de dinainte de anul 2024).
Structura de finanţare a companiilor nefinanciare s-a menţinut relativ similară şi în anul 2024, datoriile comerciale continuând să fie principalul instrument de finanţare, reprezentând 17,4% din pasiv, în pofida riscurilor şi costurilor mai ridicate comparativ cu finanţarea bancară. În schimb, creditele acordate de instituţiile financiare locale cumulează sub 9% din totalul surselor de finanţare.
De asemenea, raportul semnalează că sectorul populaţiei a continuat să manifeste un nivel adecvat de rezilienţă şi să îşi consolideze avuţia, menţinându-se în zona de risc redus din perspectiva vulnerabilităţilor. La acest parcurs favorabil au contribuit îndatorarea sustenabilă şi consolidarea capacităţii de onorare a serviciului datoriei, inclusiv ca urmare a implementării de către BNR a măsurilor macroprudenţiale privind debitorii.
Totuşi, atenţionează autorii raportului, vulnerabilităţile ar putea să se accentueze în perioada următoare, pe fondul temperării creşterii sau chiar diminuării veniturilor disponibile reale, determinate de majorarea costurilor de trai, de impactul măsurilor fiscale, precum şi de dinamica moderată a activităţii economice.
Un factor de temperare a potenţialelor efecte negative asupra veniturilor este evoluţia pozitivă înregistrată în ultima perioadă de avuţia netă. Nivelul avuţiei nete s-a dublat comparativ cu perioada premergătoare pandemiei (septembrie 2019), ajungând la un echivalent de 180% din venitul brut disponibil al sectorului gospodăriilor. De asemenea, dinamica ultimei perioade arată o creştere anuală a avuţiei nete de 6,7% (septembrie 2025), reflectând o consolidare semnificativă a poziţiei financiare a gospodăriilor.
Sectorul populaţiei a continuat să îşi consolideze poziţia de creditor net faţă de sectorul bancar, volumul depozitelor fiind dublu faţă de cel al creditelor (raportul credite pe depozite de 50%, decembrie 2025). Depozitele au rămas modalitatea preferată de economisire a populaţiei, volumul acestora situându-se la circa 411 miliarde lei (+8% în termeni anuali, în decembrie 2025), distribuit aproximativ egal între depozite la termen (52% din total) şi depozite overnight.
Capacitatea de onorare a serviciului datoriei de către sectorul privat a înregistrat evoluţii contrastante pe parcursul anului 2025. Pe de-o parte, calitatea creditelor acordate de bănci companiilor nefinanciare s-a deteriorat, rata creditelor neperformante (NPL) urcând la 5,5% în decembrie 2025, de la 4,1% în decembrie 2024. Pe de cealaltă parte, rata NPL aferentă portofoliului de credite acordate de bănci populaţiei s-a menţinut sub pragul prudenţial de 3%, respectiv 2,8% în decembrie 2025 (-0,2 puncte procentuale în termeni anuali).
„Se identifică însă anumite segmente cu o dinamică mai amplă a riscului de credit, în special din portofoliul corporativ: creditele cu garanţii de stat acordate de bănci companiilor nefinanciare (rata NPL 9,9% în decembrie 2025, de la 4,9% în decembrie 2024); expunerile faţă de piaţa imobiliară comercială (rata NPL 6,2% în decembrie 2025 faţă de 4,8% în urmă cu un an); creditele acordate IMM (rata NPL 6%, în creştere de la 4,8% în decembrie 2024). În cazul sectorului populaţiei, reducerea ratei creditelor neperformante a fost susţinută în principal de segmentul creditelor de consum, unde rata NPL a scăzut de la 5,7% la finalul anului 2023 şi 5% în decembrie 2024, la 4,5% în decembrie 2025. Evoluţia a fost influenţată de mai mulţi factori conjuncturali, precum ponderea ridicată a creditelor acordate recent, perioada medie de peste trei ani până la intrarea în neperformanţă şi consolidarea sistemului bancar, care a stimulat externalizarea creditelor de consum”, se precizează în raportul BNR.
