Noua lege a salarizării ar putea avea drept efect înghețarea veniturilor pentru peste 400.000 de angajați din sectorul public în următorii ani.
Estimările existente la nivelul Executivului indică faptul că aproximativ o treime dintre angajații statului au în prezent venituri mai mari decât nivelurile prevăzute pentru ei în noile grile de salarizare, potrivit calculelor Profit.ro.
În cazul acestora, salariile ar urma să rămână la nivelul actual până când noile grile vor ajunge din urmă veniturile pe care le încasează deja. Pentru o parte dintre angajați, acest proces s-ar putea întinde pe o perioadă de mai mulți ani.
Măsura ar putea afecta un număr important de salariați din principalele sisteme publice, în condițiile în care aproximativ două treimi dintre angajații statului lucrează în educație, sănătate, ordine publică și apărare.
Între 420.000 și 445.000 de posturi ar putea fi afectate
Potrivit celor mai recente date disponibile, în sectorul public din România sunt ocupate aproximativ 1,272 milioane de posturi.
Estimarea existentă la nivelul Executivului este că aproximativ 33-35% dintre angajații statului au în prezent venituri mai mari decât cele care le-ar reveni potrivit grilelor prevăzute de noua lege.
Raportat la numărul total al posturilor ocupate, între aproximativ 420.000 și 445.000 de angajați ar putea ajunge în această situație.
Pentru aceștia, mecanismul nu ar presupune, potrivit informațiilor prezentate, o reducere imediată a salariilor. În schimb, veniturile ar urma să fie înghețate până când nivelurile stabilite prin noile grile de salarizare vor ajunge la salariile aflate deja în plată.
În funcție de diferența dintre venitul actual și cel prevăzut în noua grilă, perioada fără creșteri salariale ar putea ajunge, în unele cazuri, la mai mulți ani.
Peste 800.000 de angajați lucrează în educație, sănătate, poliție și armată
O mare parte a personalului din sectorul public este concentrată în câteva domenii esențiale ale statului. Peste 800.000 dintre cele aproximativ 1,272 milioane de posturi ocupate se regăsesc în educație, sănătate, ordine publică și apărare.
În total, 812.347 de posturi ocupate sunt distribuite în aceste domenii-cheie:
- Educație – 366.833 de posturi: 293.705 în Ministerul Educației și învățământul superior de stat, 68.142 în învățământul preuniversitar și 4.986 la nivel local;
- Sănătate – 245.020 de posturi: 147.225 în unități sanitare subordonate autorităților locale, 79.622 în unități sanitare subordonate central și 18.173 în Ministerul Sănătății;
- Poliție și Jandarmerie – 124.468 de posturi, în structurile Ministerului Afacerilor Interne;
- Armată – 76.026 de posturi, în structurile Ministerului Apărării Naționale.
Restul angajaților din sectorul public lucrează în administrația centrală și locală, primării și alte instituții ale statului.
Noua lege a salarizării, jalon important în PNRR
Adoptarea noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice reprezintă una dintre reformele importante asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Proiectul a fost pregătit în ultimii ani, însă adoptarea sa a fost amânată în repetate rânduri. Una dintre principalele probleme a fost impactul pe care aplicarea unei noi grile de salarizare l-ar putea avea asupra bugetului de stat.
Presiunea asupra finanțelor publice este cu atât mai importantă în contextul în care statul trebuie să gestioneze simultan cheltuielile cu salariile din sectorul public și impactul bugetar generat de majorarea pensiilor.
Noua lege încearcă să reașeze sistemul de salarizare și să corecteze diferențele existente între categorii profesionale și instituții publice. Aplicarea noilor grile ar putea însă crea situația în care angajații care au ajuns deja la venituri peste nivelurile stabilite pentru funcțiile lor să nu mai beneficieze de creșteri până la echilibrarea sistemului.
Statul estimează cheltuieli salariale de 168,3 miliarde de lei
Miza financiară a reformei este una semnificativă. Strategia fiscal-bugetară a Ministerului Finanțelor prevede cheltuieli cu salariile din sectorul public de 168,3 miliarde de lei în acest an.
Suma reprezintă aproximativ 8,2% din Produsul Intern Brut, ceea ce limitează spațiul bugetar disponibil pentru eventuale majorări salariale suplimentare.
În acest context, forma finală a legii salarizării și modul în care vor fi stabilite noile grile vor fi esențiale atât pentru veniturile celor peste un milion de angajați ai statului, cât și pentru respectarea angajamentelor asumate de România prin PNRR și menținerea sub control a cheltuielilor publice.
