Drone și explozibili descoperiți în Germania, despre care există suspiciunea că ar avea legătură cu un atac planificat asupra aeroportului din Leipzig. O dronă navală doborâtă în apropierea unei platforme de gaze din Marea Neagră. Un complot pentru asasinarea unui director din industria europeană de apărare.
Campania Rusiei împotriva Europei devine din ce în ce mai îndrăzneață. Cu toate acestea, liderii UE continuă să evite să o numească așa cum un număr tot mai mare de oficiali din domeniul securității consideră că începe să arate: război. În schimb, folosesc o formulare mai prudentă – „război hibrid” – care permite UE și NATO să evite un răspuns militar.
Această terminologie este tot mai criticată pe măsură ce Moscova intensifică sabotajele, atacurile cibernetice și alte operațiuni în Europa. Experți în securitate, diplomați și oficiali din domeniul apărării care au discutat cu POLITICO afirmă că eticheta de „hibrid” riscă să minimalizeze gravitatea amenințării și să ascundă cât de mult a escaladat deja confruntarea cu Rusia.
Un exemplu: la începutul acestei săptămâni, când anchetatorii germani au descoperit o a treia dronă, împreună cu explozibili despre care se crede că ar avea legătură cu un atac planificat asupra unui aeroport, cancelarul Friedrich Merz a avertizat că țara sa se confruntă cu „amenințări cât se poate de reale”, în contextul unei „atenții sporite din partea atacatorilor hibrizi”.
Europa se confruntă cu „o campanie de amenințări în escaladare” și cu un „război hibrid”, a avertizat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o postare pe X din 20 august, după incidentul din Marea Neagră.
Pe fondul unei liste tot mai lungi de incidente similare – despre care unele servicii de informații consideră că ar putea culmina cu un atac direct al Rusiei împotriva unui stat NATO – directorul CIA, John Ratcliffe, a călătorit săptămâna aceasta la Moscova pentru a avertiza Kremlinul să nu atace state membre ale Alianței.
„Suntem într-adevăr într-un război hibrid care nu mai este chiar atât de «hibrid»”, a declarat Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO și actualul șef al Asociației Industriilor Europene Aerospațiale, de Securitate și Apărare.
„Directorii mei executivi [din industria de apărare] și-au sporit cu toții măsurile de securitate personală în ultimele luni”, a spus Grand, făcând referire la amenințările împotriva șefului Saab și la un complot pentru asasinarea directorului executiv al gigantului german din industria de apărare Rheinmetall.
Liderii și oficialii UE vor însă să evite orice sugestie că Rusia s-ar afla în pragul unui atac direct.
„Putem spune foarte clar că serviciile europene nu văd niciun risc de atac asupra țărilor europene”, a declarat un înalt oficial al UE, sub protecția anonimatului, deoarece nu era autorizat să vorbească public.
Liderii folosesc frecvent termenii „amenințare hibridă” sau „război hibrid”, expresii asociate adesea cu o lucrare publicată în 2007 de fostul analist al Pentagonului Frank Hoffman, deși există opinii diferite privind originea exactă a termenului.
Conceptul este unul larg și cuprinde „combinația dintre activități coercitive și subversive, metode convenționale și neconvenționale – diplomatice, militare, economice și tehnologice – care pot fi utilizate coordonat de actori statali sau non-statali pentru atingerea unor obiective specifice, rămânând în același timp sub pragul unui război declarat oficial”, potrivit definiției oferite POLITICO de Comisia Europeană.
Un oficial al UE, care a discutat sub protecția anonimatului despre probleme sensibile de securitate, a explicat că termenii „amenințări hibride” și „război hibrid” sunt utilizați pentru a descrie acțiuni care nu ajung la nivelul unor atacuri directe asupra unor ținte militare sau civile europene.
Folosirea acestor termeni permite UE să evite situația declarării unei stări de război și, implicit, necesitatea unui răspuns militar din partea Uniunii sau NATO. De asemenea, termenii sugerează amenințări devenite într-o anumită măsură obișnuite, având în vedere frecvența atacurilor de intensitate redusă și a provocărilor înregistrate în Europa începând de la jumătatea anilor 2000.
Mai există un motiv pentru utilizarea etichetei de „hibrid”: orice sugestie că statele europene s-ar afla în război sau într-un conflict direct cu Rusia ar putea avea consecințe economice majore, determinând retragerea investitorilor și creșterea puternică a costurilor asigurărilor.
Pentru James Appathurai, secretar general adjunct al NATO pentru inovare, amenințări hibride și securitate cibernetică, termenul este însă perfect potrivit pentru a descrie acțiunile Rusiei, inclusiv pătrunderea dronelor și aeronavelor în spațiul aerian al NATO sau al UE.
„Avem tendința să folosim termenul «acțiuni hibride» pentru că am depășit cu mult stadiul simplelor amenințări, după cum vedem din amploarea atacurilor cibernetice, sabotajelor și incursiunilor dronelor”, a declarat el pentru POLITICO.
„Răspundem acestor acte ostile, de exemplu atunci când aliații au coordonat expulzarea unor «diplomați» ruși și când am desfășurat mijloace militare în Marea Baltică pentru a descuraja atacurile asupra infrastructurii submarine.”
Criticii susțin însă că utilizarea excesivă a expresiei „război hibrid” pentru a descrie inclusiv asasinate și incursiuni ale dronelor riscă să creeze în rândul populației un fals sentiment de siguranță.
