După numărarea a 93% dintre procesele-verbale de la alegerile pentru Duma de Stat, Rusia Unită a obținut aproximativ 58% din voturi. Pe locul al doilea, potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC), se află Partidul Comunist al Federației Ruse (KPRF), cu aproximativ 14%.
Pe locul al treilea se situează Partidul Liberal-Democrat al Rusiei (LDPR), cu 9%, iar pe al patrulea, Oameni Noi, cu 8%.
În dimineața zilei de 21 septembrie, Rusia Justă nu depășise încă pragul electoral de 5% și nu obținea, prin urmare, reprezentare în Duma de Stat. Până la prânz însă, CEC a anunțat că partidul a obținut cele 5% din voturi necesare.
Potrivit datelor oficiale ale Comisiei Electorale Centrale, prezența la vot a fost de 59,32% . Este cea mai ridicată rată de participare din 2011, când prezența a fost de 60,21%.
Cum a fost mobilizat electoratul pentru a obține o prezență record
Înaintea actualelor alegeri, după cum a relatat Meduza , departamentul politic al Administrației Prezidențiale (AP) miza pe o prezență de peste 50% încă din a doua zi a celor trei zile de vot.
Un viceguvernator responsabil de politică într-una dintre regiunile Rusiei a declarat că, la Kremlin, i se transmisese să urmărească o prezență „de peste 50%, cu o marjă cât mai consistentă”.
În plus, în timpul campaniei electorale, surse ale Meduza au relatat că departamentul politic al Administrației Prezidențiale a cerut conducerii corporațiilor de stat, instituțiilor finanțate de la buget și altor organizații loiale puterii să intensifice „mobilizarea corporativă”.
Pentru grupuri mici de angajați au fost desemnați colegi din rândul personalului de conducere de nivel mediu, așa-numiții mobilizatori sau „șefi de brigadă”, care urmăreau participarea la vot a persoanelor aflate în responsabilitatea lor.
Un angajat al unei instituții bugetare din Moscova, unde personalului i s-a recomandat insistent să voteze prin sistemul electronic la distanță (DEG), a povestit pentru Meduza că, în grupul de mesagerie al colegilor săi, din care face parte și conducerea, au început să apară numele persoanelor care, potrivit informațiilor respective, nu participaseră la alegeri.
Potrivit interlocutorului Meduza, superiorii li se adresau direct în conversație și le cereau să confirme că au votat.
„Nu știu cum au ajuns aceste informații la ei [la conducători], dar printre numele menționate se aflau într-adevăr persoane care nu votaseră”, a adăugat sursa Meduza.
Acesta nu este un caz izolat.
În prima zi a alegerilor, 18 septembrie, profesorii din Iakutsk au fost obligați să raporteze atât propria participare la vot, cât și pe cea a părinților elevilor. Diriginții trebuiau să comunice conducerii, la fiecare două ore, care dintre părinții elevilor lor votaseră.
În aceeași zi, comitetul regional al Partidului Comunist din ținutul Altai a declarat că autoritățile regionale nu doar îi obligau pe angajații instituțiilor bugetare să voteze „sub amenințarea concedierii”, ci le transmiteau și numele concrete ale candidaților pe care trebuiau să îi bifeze pe buletinele de vot.
Prezență de peste 70% în 19 regiuni ale Rusiei
Potrivit calculelor politologului Aleksandr Kînev, 19 dintre regiunile Rusiei au raportat o prezență la vot de cel puțin 70%.
Statisticile includ Crimeea și Sevastopolul anexate, precum și teritoriile ocupate din regiunile ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson.
În 11 regiuni, prezența a fost cuprinsă între 60% și 70%, în 22 de regiuni, între 50% și 60%, iar în alte 33, între 40% și 50%.
Prezența a coborât sub 40% în doar patru entități federale ale Rusiei: regiunea Irkuțk, unde s-a înregistrat cea mai scăzută rată de participare, de 36%, Karelia, regiunea Novosibirsk și ținutul Transbaikal.
Un consultant politic care colaborează cu departamentul politic al Administrației Prezidențiale a declarat pentru Meduza că șeful acestui departament, Serghei Kirienko, „poate raporta acum un nou record de prezență la vot”.
„Aceste cifre vor ajunge în dosarul președintelui”, a spus el.
Consultantul observă că instituțiile media controlate de autorități pun masiv accentul pe acest record în titlurile lor.
„[În departamentul politic] ni s-a cerut să atragem atenția asupra acestui lucru”, explică el.
În același timp, consultantul politic afirmă că recordul „a fost obținut prin metode foarte murdare”.
„Nimeni nu ar fi avut de pierdut dacă prezența ar fi fost puțin peste 50%, iar plângerile [din societate] ar fi fost mai puține”, consideră sursa Meduza.
Rusia Unită a obținut aproximativ 58% din voturi. Surse apropiate Kremlinului vorbesc despre un rezultat exagerat
Și rezultatele Rusiei Unite, care a obținut aproximativ 58% din voturi, ar fi putut fi prezentate „mai frumos și mai credibil”, continuă consultantul politic care colaborează cu Administrația Prezidențială.
Meduza a relatat anterior că, după ce Vladimir Putin s-a implicat în campania electorală a partidului de guvernământ , departamentul politic al Administrației Prezidențiale a majorat din nou indicatorii de performanță electorală (KPI) impuși Rusiei Unite.
Aceștia fuseseră reduși anterior, pe fondul scăderii popularității partidului, cauzată de blocarea internetului, creșterea prețurilor și criza carburanților.
După majorarea obiectivelor, autorităților regionale li s-a cerut să asigure peste 50% din voturi pentru Rusia Unită.
Partidul de guvernământ nu doar că a depășit obiectivele stabilite, dar, potrivit datelor oficiale, candidații săi au câștigat cel puțin 208 dintre cele 225 de circumscripții uninominale. Numărătoarea voturilor este încă în desfășurare.
Alte 16 circumscripții fuseseră rezervate, cu acordul Kremlinului, reprezentanților opoziției parlamentare loiale sistemului.
Consultantul politic care colaborează cu Administrația Prezidențială comentează astfel rezultatele partidului de guvernământ:
„Rusia Unită are nevoie pur și simplu de o majoritate constituțională. Pentru asta ar fi putut obține și 40% din voturi, iar restul mandatelor să le câștige în circumscripțiile uninominale.
Sau, simbolic, ar fi putut obține puțin peste 50%, ceea ce ar fi însemnat deja că mai mult de jumătate dintre alegători susțin direcția președintelui.
Dar o cifră apropiată de 60%, în condițiile actualelor cote de popularitate, nu mai este percepută la fel de bine.”
Consultantul politic consideră că, la fel ca în cazul prezenței la vot, rezultatul ridicat al Rusiei Unite îi este necesar lui Serghei Kirienko pentru a putea „raporta președintelui rezultate excelente”.
„Iar dacă fracțiunea Rusiei Unite va avea 350 de deputați, vom obține încă o cifră frumoasă”, adaugă el, ironic.
Un viceguvernator responsabil de politică într-una dintre regiunile Rusiei, cu care a discutat Meduza, este de acord cu această evaluare.
El observă însă, cu nemulțumire, că „la farmacie” (Administrația Prezidențială – nota Meduza), atunci când discuția ajunge la exagerările privind rezultatele, toată responsabilitatea este aruncată asupra regiunilor.
„Se spune că acolo s-a exagerat. Dar cum altfel să procedezi când ai un prag minim de 50%?”, se plânge acesta.
Potrivit rezultatelor oficiale ale alegerilor regionale, toți candidații Rusiei Unite la funcțiile de guvernator au câștigat.
De asemenea, Rusia Unită a câștigat alegerile pentru toate adunările legislative regionale.
86 de veterani ai războiului din Ucraina au obținut mandate în Duma de Stat
Un alt obiectiv al Kremlinului la aceste alegeri a fost să asigure intrarea în Duma de Stat a unor candidați care au participat la războiul împotriva Ucrainei.
După încheierea votului, Vladimir Iakușev, șeful Consiliului General al Rusiei Unite, a anunțat că 86 de „veterani ai operațiunii militare speciale”, candidați din partea partidului, au obținut mandate în Duma de Stat.
Totuși, cel puțin 21 dintre aceștia au legături cu actuala elită politică. Este vorba, în principal, despre deputați, funcționari și parlamentari regionali, după cum a constatat Meduza încă din iunie .
Partidul Comunist a obținut aproximativ 14%, în timp ce LDPR și Oameni Noi sunt despărțite de un punct procentual
Rezultatele opoziției parlamentare loiale sistemului la aceste alegeri au fost previzibile .
Potrivit datelor oficiale, Partidul Comunist a obținut locul al doilea, cu aproximativ 14% din voturi, cu cinci puncte procentuale mai puțin decât în 2021.
Însă, după cum a relatat Meduza , Kremlinul a exercitat presiuni asupra Partidului Comunist pentru ca acesta să retragă din proprie inițiativă politicieni populari care câștigaseră în circumscripțiile lor în 2021.
Partidul Comunist nu i-a mai desemnat drept candidați pe Maria Prusakova, din ținutul Altai, și pe Piotr Ammosov, din Iakutia.
În schimb, Mihail Matveev, din regiunea Samara, și Oleg Mihailov, din Republica Komi, politicieni cunoscuți și populari în regiunile lor, au participat la alegerile din circumscripțiile uninominale.
Ambii au pierdut.
LDPR și Oameni Noi au obținut rezultate foarte apropiate: aproximativ 9% pentru liberal-democrați și circa 8% pentru Oameni Noi.
Administrația Prezidențială a încercat să aducă LDPR pe locul al doilea, lucru pe care a reușit să îl obțină la alegerile regionale din 2025 .
Cu toate acestea, „la un moment dat, [la Kremlin] s-au resemnat cu locul al doilea al comuniștilor” la alegerile pentru Duma de Stat, afirmă o sursă a Meduza apropiată Administrației Prezidențiale.
„Acest lucru era clar atât din sondaje, cât și din disciplina electoratului de bază [al comuniștilor]. În plus, [liderul Partidului Comunist, Ghenadi] Ziuganov discutase cu președintele tocmai despre locul al doilea”, a spus sursa.
Un interlocutor apropiat conducerii LDPR și o sursă a Meduza din cadrul partidului Oameni Noi afirmă că rezultatele alegerilor sunt, în general, satisfăcătoare pentru conducerile formațiunilor lor.
„Diferența [față de LDPR] este una formală, de un singur procent”, spune sursa din Oameni Noi.
Potrivit interlocutorului apropiat conducerii LDPR, liderul liberal-democraților, Leonid Sluțki, se mulțumește acum cu locul al treilea, deși anterior aspira la locul al doilea.
Rusia Justă a trecut pragul electoral de 5% în ultimul moment
Rusia Justă a depășit pragul electoral de 5% în ultimul moment.
Înaintea alegerilor, Administrația Prezidențială înțelegea că nivelul de susținere al partidului, de 4,5% , era atât de redus încât formațiunea risca să nu mai intre în Parlament.
Prin urmare, singurul lucru pe care reprezentanții Rusiei Juste îl puteau spera era un semnal transmis Comisiei Electorale Centrale și Administrației Prezidențiale de Vladimir Putin, care și-ar fi dorit ca formațiunea vechiului său cunoscut din Sankt Petersburg, Serghei Mironov, să intre totuși în Parlament.
Intrarea partidului în Parlament era îngreunată și de boala liderului Rusiei Juste, care nu a putut participa la campania electorală în ultimele săptămâni.
Potrivit consultantului politic care colaborează cu Administrația Prezidențială, pe 21 septembrie, „semnalul de la președinte” a venit totuși.
„Putin aprobă personal ce fracțiuni vor exista în Duma de Stat. Această chestiune nu se decide fără el”, precizează interlocutorul Meduza.
Niciun candidat împotriva războiului, susținut prin strategia „Votului inteligent”, nu a obținut un mandat
În urma alegerilor, niciunul dintre candidații care se opun războiului și care au fost susținuți prin strategia „Votului inteligent” nu va obține un mandat de deputat.
Partidul Iabloko, a cărui listă de candidați pentru Duma de Stat a fost eliminată din alegeri în august, inclusiv în regiunile în care formațiunea avea organizații puternice, a reușit să intre în Adunarea Legislativă a regiunii Novgorod.
Astfel, partidul și-a păstrat „facilitatea parlamentară”, care îi permite să desemneze candidați pentru Parlamentul federal fără a mai fi nevoit să strângă semnături.
„În această regiune nu au fost împiedicați”, explică pentru Meduza o sursă apropiată Administrației Prezidențiale.
„Dacă vrei, poți să numești asta un premiu de consolare.”
, se află Partidul Comunist al Federației Ruse (KPRF), cu aproximativ 14%.){kind=link}