Curtea de Apel București arată, în motivarea deciziei prin care Călin Georgescu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, că fostul candidat la alegerile prezidențiale ar fi făcut pregătiri pentru a părăsi România și a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată.
Printre elementele luate în calcul de magistrați se numără discuțiile despre cumpărarea unei proprietăți în Toscana, intenția de a solicita azil politic în Italia și preocuparea ca aceste demersuri să nu fie descoperite.
Curtea de Apel București a făcut publică miercuri motivarea deciziei din 29 septembrie prin care judecătorii Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry și Dragoș Mirea au decis arestarea preventivă a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen.
Cei doi sunt acuzați în dosarul în care omul de afaceri Răzvan Leu susține că a fost prejudiciat cu aproximativ 1,1 milioane de euro. Acuzațiile formulate în dosar vizează constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciunea cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
Judecătorii: Călin Georgescu ar fi făcut pregătiri pentru a părăsi România
Unul dintre argumentele centrale ale completului care a decis arestarea preventivă îl reprezintă riscul ca inculpații să se sustragă anchetei.
Magistrații afirmă că există probe, nu doar indicii, din care ar rezulta „suspiciunea rezonabilă” că Georgescu și Rusen au făcut pregătiri pentru a părăsi România și a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată.
În motivare sunt menționate mai multe discuții private dintre cei doi. Potrivit instanței, Georgescu îi solicita lui Rusen să îi găsească o proprietate în Italia care să fie „securizată” și care să aibă inclusiv o anexă „pentru servitori”.
Judecătorii citează și pasaje în care Georgescu ar fi insistat asupra caracterului confidențial al demersurilor: „important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle, să nu care cumva să existe vreun miros de orice gen”.
Discuții despre azil politic în Italia
Un alt element reținut de instanță îl reprezintă discuțiile din mai 2025 privind posibilitatea obținerii azilului politic.
Potrivit motivării, Călin Georgescu i-ar fi cerut lui Ionel Rusen să facă demersuri pentru obținerea azilului politic atât pentru el, cât și pentru persoanele care îl sprijină. În aceste conversații ar fi fost invocate inclusiv relații pe care Georgescu le-ar fi avut în Italia și care l-ar fi putut ajuta în cadrul procedurii.
Instanța amintește și discuțiile referitoare la ridicarea controlului judiciar, pentru ca Georgescu să beneficieze de libertate de deplasare.
În urma analizării acestor elemente, completul a apreciat că „riscul de sustragere de la urmărirea penală şi de influenţare a bunei desfăşurări a procesului penal are caracter actual”.
Instanța invocă un „pericol concret pentru ordinea publică”
Judecătorii care au format majoritatea au apreciat că lăsarea în libertate a celor doi inculpați ar reprezenta un pericol concret pentru ordinea publică și că o măsură mai puțin severă nu ar fi suficientă.
În cazul lui Georgescu, magistrații fac referire și la statutul său de persoană publică, la popularitatea sa și la faptul că este perceput de o parte a societății drept „model de urmat şi sursă de inspiraţie”.
Potrivit instanței, materialul probator administrat până în prezent conturează suspiciunea rezonabilă că cei doi ar fi comis infracțiunile într-o „manieră complexă”, prin folosirea unor presupuse mijloace frauduloase pentru inducerea și menținerea în eroare a persoanei vătămate.
Prejudiciul invocat în dosar depășește un milion de euro.
„Interesul societății de a se afla în siguranță este primordial”
Curtea a considerat că arestarea preventivă este proporțională cu gravitatea acuzațiilor și cu restrângerea drepturilor și libertăților celor doi inculpați.
„Completul de judecată constată că măsura arestării preventive este astfel proporţională cu gravitatea acuzațiilor aduse şi, respectiv, cu restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în raport cu particularităţile cauzei descrise anterior”, se arată în motivare.
Judecătorii continuă:
„Interesul societăţii de a se afla în siguranţă şi de a elimina, măcar temporar, persoanele care prezintă un grad de pericol social crescut este primordial şi trebuie să fie plasat înaintea unui posibil prejudiciu personal ce li s-ar cauza inculpaților prin privarea acestora temporară de libertate.”
Instanța precizează însă că măsura arestării preventive nu reprezintă o stabilire a vinovăției, ci o măsură procesuală menită să asigure desfășurarea normală a procesului penal.
Decizia de arestare nu a fost unanimă
Decizia privind arestarea preventivă a lui Călin Georgescu nu a fost luată în unanimitate.
Inițial, completul a fost format din judecătoarele Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry și Cristina Grecu, care au avut opinii diferite cu privire la măsura preventivă. A fost constituit astfel un complet de divergență, în care a intrat judecătorul Dragoș Mirea.
Acesta a înclinat balanța în favoarea arestării preventive.
Judecătoarea Cristina Grecu a formulat opinie separată, considerând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru arestarea preventivă a lui Călin Georgescu și Ionel Rusen. În opinia sa, nu se impunea luarea acestei măsuri preventive.
Dosarul de 1,1 milioane de euro în care este cercetat Călin Georgescu
Ancheta a pornit de la plângerea omului de afaceri din Buzău Răzvan Leu, care susține că a fost prejudiciat cu 1,1 milioane de euro.
Potrivit acuzațiilor din dosar, acestuia i-ar fi fost propusă implicarea într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase pentru care era necesară obținerea unei linii de credit de șase milioane de euro.
Georgescu i l-ar fi recomandat pe Ionel Rusen, iar acesta i-ar fi făcut legătura cu cetățeanul italian Massimiliano Arena, prezentat drept reprezentantul unei bănci din Elveția.
Pentru obținerea finanțării, Răzvan Leu ar fi achitat o garanție de un milion de euro. Din această sumă, potrivit acuzațiilor prezentate în dosar, 100.000 de euro ar fi urmat să fie utilizați pentru finanțarea campaniei prezidențiale a lui Călin Georgescu.
Ulterior, omul de afaceri ar mai fi transferat 100.000 de euro după ce i s-ar fi promis că valoarea creditului putea crește la 15 milioane de euro. Finanțarea nu s-a mai concretizat, iar Răzvan Leu a solicitat restituirea celor 1,1 milioane de euro, însă susține că nu și-a mai recuperat banii.
Pasajele-cheie din motivarea Curții de Apel
„Completul de judecată adăugând existenţa probelor, nu doar a indiciilor, din care rezultă suspiciunea rezonabilă că cei doi inculpaţi au făcut pregătiri de orice natură pentru a părăsi ţara şi a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată.”
„Important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle, să nu care cumva să existe vreun miros de orice gen.”
„Discuţiile din luna mai 2025 dintre cei doi inculpaţi, din care rezultă că inculpatul Georgescu Călin îi solicită lui Rusen Ionel să efectueze demersuri pentru obţinerea unui azil politic, atât pentru el, cât şi pentru oamenii care îl sprijină.”
„Riscul de sustragere de la urmărirea penală şi de influenţare a bunei desfăşurări a procesului penal are caracter actual.”
„Lăsarea în libertate a inculpaţilor prezintă pericol concret pentru ordinea publică.”
„Interesul societăţii de a se afla în siguranţă şi de a elimina, măcar temporar, persoanele care prezintă un grad de pericol social crescut este primordial.”
