Guvernul interimar nu poate aloca cele 4,8 miliarde de lei pentru plata restanțelor salariale ale magistraților, deși Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursul Executivului.
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a explicat că actualul Cabinet nu are atribuțiile necesare pentru a face o rectificare bugetară și a subliniat că Guvernul Bolojan a încercat să evite această situație prin toate căile legale, inclusiv prin sesizarea Curții Constituționale.
„Guvernul Bolojan a încercat să evite această situaţie prin toate căile legale de atac, inclusiv la CCR. Guvernul interimar nu poate face rectificare bugetară, deci nu poate aloca suma”, a anunţat, joi, Ioana Dogioiu, la solicitarea jurnaliştilor, după ce instanţa supremă a respins definitiv recursul Executivului privind restanţele salariale ale magistraţilor.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins, joi, definitiv, după şapte amânări, recursul înaintat de Guvern la sentinţa din 5 mai a Curţii de Apel Bucureşti, care îl obliga să asigure integral fonduri pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, scadente în 2026, inclusiv prin rectificare bugetară. Potrivit premierului interimar Ilie Bolojan, suma care ar trebui achitată se ridică la 4,8 miliarde de lei.
„Respinge ca nefondate recursurile principale, declarate de recurenţii-pârâţi Guvernul României, Ministerul Finanţelor şi de recurentul-intervenient Buzea Florin Ionel, precum şi recursul incident declarat de recurentul-intervenient Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial, toate împotriva sentinţei civile nr.141/2026 pronunţate la 5 mai 2026 de Curtea de Apel Bucureşti-Secţia a X-a de contencios administrativ şi fiscal şi pentru achiziţii publice”, se arată în soluţia pe scurt a instanţei supreme.
De asemenea, instanţa supremă a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, formulată de Guvernul României.
Decizia de joi a instanţei supreme este definitivă.
Săptămâna trecută, Curtea Constituţională a României a respins ca inadmisibilă şi cererea lui Bolojan pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi ICCJ.
În 5 mai, ziua demiterii Guvernului condus de Ilie Bolojan, Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ca Executivul şi Ministerul Finanţelor (MF) să asigure fondurile necesare plăţii unor restanţe salariale pentru magistraţi, scadente în 2026.
Instanţa obliga cele două instituţii să aloce „integral” sumele solicitate, „inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul”, „sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere”.
De asemenea, judecătorii au aplicat Guvernului şi MF o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin decizia instanţei.
Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, luată de la primul termen, a fost atacată la scurt timp cu recurs, la instanţa supremă.
Dosarul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a formulat o cerere în contencios administrativ şi fiscal pentru ca Executivul şi Ministerul Finanţelor să asigure fondurile necesare plăţii integrale a drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptăţite a fost înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti în 30 martie 2026.
