Premierul desemnat, Luca Niculescu, a depus joi seară, 15 octombrie, în Parlament, programul de guvernare și lista miniștrilor propuși pentru noul Executiv.
Cabinetul reunește 12 reprezentanți ai PSD și șase specialiști independenți politic, într-o formulă pe care Niculescu o consideră neobișnuită pentru România, dar necesară după mai multe luni de criză politică. Guvernul are nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru a fi învestit.
Principalele obiective anunțate de premierul desemnat vizează rectificarea bugetară, evitarea blocajelor din sistemul sanitar, adoptarea bugetului pentru 2027, sprijinirea persoanelor vulnerabile în sezonul rece și relansarea economiei.
Programul de guvernare pornește de la constatarea că ajustarea fiscal-bugetară a început să producă rezultate, însă costurile asupra economiei sunt tot mai vizibile. Documentul menționează reducerea deficitului, dar și scăderea producției industriale și pierderea a 70.000 de locuri de muncă.
Urmează stabilirea calendarului audierilor miniștrilor în comisiile parlamentare de specialitate și a datei ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului, în care va fi supusă la vot învestirea noului Guvern.
Luca Niculescu a depus lista miniștrilor: „O formulă mai puțin obișnuită în România”
Premierul desemnat a confirmat joi seară că documentele necesare procedurii de învestire au fost transmise Parlamentului.
„Astăzi am depus în Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor. Echipa pe care o propun reunește miniștri desemnați de Partidul Social Democrat, care a decis să își asume participarea la guvernare, și specialiști fără apartenență politică. Este o formulă mai puțin obișnuită în România, dar una care răspunde situației în care ne aflăm”, a transmis Luca Niculescu, într-o postare pe Facebook.
Acesta a explicat că, după luni de instabilitate politică, România are nevoie de un Executiv capabil să adopte rapid decizii, în special în domeniile în care amânările pot provoca probleme economice și sociale.
Niculescu a insistat asupra ideii că miniștrii desemnați de PSD și cei independenți vor avea aceleași responsabilități, indiferent de proveniența lor politică.
„Miniștrii au parcursuri diferite, dar vor forma o singură echipă, cu un singur program și o singură responsabilitate: să lucreze pentru România. Indiferent dacă sunt desemnați de PSD sau sunt independenți, vor lucra după aceleași obiective, aceleași termene și aceleași reguli”, a precizat premierul desemnat.
Formula propusă presupune participarea directă a social-democraților la guvernare, în timp ce celelalte formațiuni care ar putea susține învestirea nu sunt reprezentate în Cabinet.
Lista completă a miniștrilor din Guvernul Luca Niculescu
Cabinetul propus de Luca Niculescu cuprinde 18 membri cu portofolii ministeriale, dintre care 12 sunt desemnați de PSD, iar șase sunt independenți politic.
Cei șase miniștri independenți
- Ministerul Finanțelor: Alexandru Nazare
- Ministerul Afacerilor Externe: Sebastian-Dănuț Neculăescu
- Ministru delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială: Costinel-Bogdan Dumitru
- Ministerul Energiei: Dumitru Chisăliță
- Ministerul Educației și Cercetării: Valentin-Sorin Costreie
- Ministerul Culturii: Ioana-Ruxandra Victoria Ciocan
Cei 12 reprezentanți PSD din viitorul Cabinet
- Viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne: Marian Neacșu
- Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: Florin Barbu
- Ministrul Sănătății: Alexandru Rogobete
- Ministrul Muncii: Florin Manole
- Ministrul Economiei: Daniel Zamfir
- Ministrul Justiției: Radu Marinescu
- Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Alexandru Stoica
- Ministrul Transporturilor și Infrastructurii: Ștefan Ovidiu Popa
- Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: Natalia Intotero
- Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Mihai Ghigiu
- Ministrul Apărării Naționale: Ștefan Radu Oprea
- Ministru delegat pentru Învățământ Preuniversitar: Sorin-Gabriel Ionescu
Structura Cabinetului arată că PSD ar urma să gestioneze mai multe dintre ministerele cu bugete importante, inclusiv Sănătatea, Transporturile, Dezvoltarea, Munca și Apărarea.
În același timp, portofoliile Finanțelor, Energiei și Afacerilor Externe sunt propuse pentru specialiști fără apartenență politică.
Această împărțire a responsabilităților va avea o importanță deosebită în primele luni de mandat, când noul Executiv va trebui să adopte măsuri bugetare și economice într-un interval scurt.
Rectificarea bugetară, prima urgență a noului Guvern. Riscul blocajelor în spitale și la plata obligațiilor statului
Luca Niculescu a prezentat cinci direcții prioritare pentru primele luni de guvernare, începând cu rectificarea bugetară.
Potrivit premierului desemnat, adoptarea rapidă a unei rectificări este necesară pentru a preveni blocaje în funcționarea spitalelor, în aprovizionarea cu medicamente și în efectuarea plăților către primării și companii.
Situația finanțării serviciilor publice reprezintă una dintre problemele imediate pe care viitorul Cabinet va trebui să le gestioneze.
După o perioadă îndelungată de criză politică și de funcționare a unui Guvern interimar, adoptarea unor măsuri bugetare a devenit o prioritate pentru instituțiile care depind de alocări suplimentare.
Pentru mediul de afaceri, rectificarea bugetară are, de asemenea, o miză importantă. Întârzierile plăților publice pot afecta fluxurile financiare ale companiilor care derulează contracte cu statul, în special în construcții, servicii și furnizarea de echipamente sau produse medicale.
Premierul desemnat susține că noul Guvern trebuie să acționeze rapid pentru a evita agravarea acestor probleme.
Bugetul pentru 2027 trebuie adoptat până la sfârșitul anului
A doua prioritate anunțată de Luca Niculescu este adoptarea bugetului de stat pentru anul 2027 până la finalul lui 2026.
Obiectivul presupune un calendar legislativ strâns, având în vedere că noul Cabinet trebuie mai întâi să obțină votul de învestitură și să înceapă exercitarea mandatului.
Bugetul pentru anul viitor va trebui să reflecte atât obiectivele de consolidare fiscală, cât și necesarul de finanțare al serviciilor publice, investițiilor și programelor economice.
Pentru companii, aprobarea bugetului înainte de începutul anului 2027 ar oferi o perspectivă mai clară asupra cheltuielilor publice, investițiilor planificate și politicilor fiscale.
Documentul va reprezenta și unul dintre primele teste ale sprijinului parlamentar de care se va bucura Guvernul Niculescu.
Sprijin pentru persoanele vulnerabile și măsuri pentru facturile din această iarnă
O altă direcție anunțată de premierul desemnat este protejarea persoanelor vulnerabile în fața costurilor cu energia din sezonul rece.
Luca Niculescu a inclus sprijinul pentru plata facturilor printre măsurile care nu mai pot fi amânate.
Deocamdată, în declarația sa nu sunt detaliate mecanismele concrete prin care va fi acordat acest ajutor, categoriile de beneficiari sau impactul bugetar estimat.
Aceste aspecte vor trebui clarificate prin măsurile pe care le va propune viitorul Guvern.
Tema este relevantă atât pentru gospodăriile cu venituri reduse, cât și pentru perspectiva generală a consumului, în condițiile în care costurile ridicate ale utilităților pot reduce sumele disponibile pentru alte cheltuieli.
Relansarea economiei și sprijinirea companiilor românești
Premierul desemnat a inclus printre priorități relansarea economiei, susținerea întreprinderilor românești și îmbunătățirea colectării veniturilor la bugetul de stat.
Aceste obiective apar într-un context economic pe care chiar programul de guvernare îl descrie drept dificil.
Potrivit documentului prezentat de Luca Niculescu, ajustarea bugetară a început să producă rezultate în privința deficitului, dar efectele asupra economiei reale sunt deja vizibile.
Programul menționează scăderea producției industriale și pierderea a 70.000 de locuri de muncă.
„România are probleme de competitivitate cel puțin din 2020”, subliniază premierul desemnat.
Această evaluare indică faptul că dificultățile economice nu sunt atribuite exclusiv actualei perioade de instabilitate politică, ci unor probleme structurale acumulate în ultimii ani.
Pentru noul Cabinet, una dintre provocări va fi găsirea unui echilibru între disciplina bugetară și măsurile de stimulare a activității economice.
Creșterea colectării veniturilor la buget este prezentată ca parte a acestei strategii, alături de sprijinirea întreprinderilor autohtone.
România a pierdut 70.000 de locuri de muncă, potrivit programului de guvernare
Documentul depus în Parlament prezintă și o evaluare a situației economice actuale.
Luca Niculescu susține că măsurile de ajustare bugetară au contribuit la reducerea deficitului, însă au fost însoțite de costuri economice.
Printre acestea se numără diminuarea producției industriale și pierderea a 70.000 de locuri de muncă, cifră menționată în programul de guvernare.
În același timp, premierul desemnat identifică mai multe avantaje competitive pe care România le-ar putea valorifica în perioada următoare.
Documentul evidențiază resursele energetice ale țării, sectorul IT&C, dezvoltarea infrastructurii rutiere și accesul la finanțare europeană.
Potrivit datelor prezentate în program, România dispune de 1.477 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres și a beneficiat de un sold net pozitiv de peste 72 de miliarde de euro din fondurile europene.
Aceste elemente sunt prezentate ca puncte de plecare pentru o strategie de relansare economică și creștere a competitivității.
Rămâne de văzut cum vor fi transpuse obiectivele generale în măsuri concrete, ce resurse bugetare vor fi disponibile și care vor fi termenele de implementare.
Apărarea și securitatea națională, printre prioritățile Cabinetului Niculescu
Consolidarea apărării și securității României reprezintă a cincea direcție prioritară anunțată de premierul desemnat.
Obiectivul este inclus în lista măsurilor pe care Guvernul intenționează să le abordeze în primele luni de mandat.
În declarația publică, Luca Niculescu nu a detaliat proiectele sau alocările financiare avute în vedere pentru acest domeniu.
Politica de apărare va trebui însă corelată cu situația finanțelor publice și cu celelalte angajamente bugetare ale statului.
Ministerul Apărării Naționale ar urma să fie condus de Ștefan Radu Oprea, reprezentant al PSD.
PSD intră la guvernare. PNL și UDMR ar putea susține învestirea fără să participe la Cabinet
Luca Niculescu a mulțumit PSD pentru decizia de a participa la guvernare și a transmis un mesaj de apreciere celorlalte formațiuni care și-au exprimat disponibilitatea de a susține noul Executiv.
„Le mulțumesc reprezentanților PSD pentru decizia de a-și asuma participarea la guvernare și pentru dialogul constructiv din această perioadă. Le mulțumesc, de asemenea, reprezentanților PNL, UDMR, grupului minorităților naționale și celorlalți parlamentari care și-au anunțat susținerea, fiecare în condițiile sale. Apreciez responsabilitatea și deschiderea de care au dat dovadă”, a transmis premierul desemnat.
Declarația confirmă că Niculescu încearcă să obțină o majoritate parlamentară mai largă decât cea reprezentată direct în structura Guvernului.
În cazul PNL, susținerea ar urma să fie una limitată și condiționată, fără participarea liberalilor la guvernare.
Premierul desemnat consideră că atât învestirea Cabinetului, cât și proiectele importante ale țării necesită sprijinul mai multor forțe politice.
„Am spus de la început că România are nevoie de punți, nu de ziduri. Am făcut câțiva pași importanți în ultimele zile”, a declarat Luca Niculescu.
Când va fi votat Guvernul Niculescu. Sunt necesare 233 de voturi
După depunerea listei miniștrilor și a programului de guvernare, procedura parlamentară intră în etapa audierilor în comisiile de specialitate.
Fiecare ministru propus urmează să fie audiat în comisiile corespunzătoare domeniului său de activitate.
Ulterior, Camera Deputaților și Senatul se vor reuni în ședință comună pentru votul asupra întregii echipe guvernamentale și a programului de guvernare.
Pentru învestire sunt necesare cel puțin 233 de voturi favorabile.
Luca Niculescu a anunțat că audierile și votul de învestitură sunt programate pentru săptămâna viitoare, calendarul exact urmând să fie stabilit la nivel parlamentar.
Dacă va obține sprijinul necesar, Cabinetul va putea începe punerea în aplicare a măsurilor anunțate, în frunte cu rectificarea bugetară.
În caz contrar, România ar rămâne în situația de incertitudine politică pe care premierul desemnat afirmă că încearcă să o depășească.
