Rusia vrea să lase Kievul, Odesa și Harkovul fără curent și apă pentru a forța capitularea Ucrainei. Planul, interceptat de serviciile de informații

Rusia intenționează să forțeze Ucraina să capituleze în această iarnă prin distrugerea sistemului energetic al țării și, în special, prin întreruperea alimentării cu electricitate, căldură și apă în Kiev, Harkov și Odesa.

Informația este prezentată de The New York Times, ai cărui jurnaliști au consultat un plan al autorităților ruse, interceptat de Ucraina și prezentat aliaților europeni în luna septembrie.

Planul Rusiei: 70 de rachete balistice, 720 de drone și 150 de bombe ghidate

Potrivit documentului, pentru a priva cele trei mari orașe ucrainene de apă, electricitate și încălzire, Rusia ar avea nevoie de aproximativ 70 de rachete balistice, 720 de drone cu rază lungă de acțiune și 150 de bombe aeriene ghidate.

Strategii militari ruși consideră că o lună de atacuri desfășurate la această intensitate ar fi suficientă pentru a distruge sistemul energetic al Ucrainei.

Publicația americană subliniază că, în al cincilea an de război, centralele electrice ucrainene și-au pierdut capacitatea de a funcționa la parametri normali din cauza atacurilor anterioare. În aceste condiții, fiecare nouă lovitură le poate scoate rapid din funcțiune.

De exemplu, înainte de începerea războiului, cele trei centrale de termoficare care asigurau alimentarea Kievului aveau o capacitate totală de aproximativ 1,3 gigawați. În prezent, aceasta s-a redus la aproximativ 500 de megawați.

Kievul, Harkovul și Odesa ar putea pierde 90% din capacitatea energetică

Dacă planul Rusiei va avea succes, Kievul, Harkovul și Odesa ar putea pierde 90% din capacitățile lor energetice, relatează The New York Times.

În același timp, furnizarea căldurii ar putea scădea cu 90%, ceea ce ar provoca, la rândul său, întreruperi în funcționarea sistemelor de alimentare cu apă și de canalizare.

Încrederea Moscovei în posibilitatea de a pune în aplicare acest plan este explicată, în mare măsură, de deficitul de mijloace de apărare antiaeriană cu care se confruntă Ucraina.

Este vorba, în primul rând, despre lipsa rachetelor pentru sistemele Patriot, fără de care forțele armate ucrainene sunt practic incapabile să se apere eficient împotriva rachetelor balistice.

Rusia are acum șanse mai mari ca oricând să distrugă infrastructura energetică ucraineană

Analiștii consideră, de asemenea, că probabilitatea ca Moscova să obțină succes în campania sa aeriană este în prezent mai mare decât în orice alt moment al războiului.

Sistemul ucrainean de apărare antirachetă a fost slăbit de reducerea ajutorului american, în timp ce arsenalul rusesc de rachete și drone a devenit mai puternic și mai eficient.

În plus, infrastructura energetică a Ucrainei este acum mult mai vulnerabilă, din cauza efectelor cumulate ale atacurilor desfășurate de-a lungul anilor.

Din acest motiv, probabilitatea ca Moscova să accepte, sub orice formă, un armistițiu privind atacurile asupra infrastructurii energetice, propus în repetate rânduri de Kiev, este extrem de redusă.

„Singurul instrument de presiune asupra ucrainenilor care le-a mai rămas sunt atacurile aeriene. Nu mai au nimic altceva”, a declarat pentru The New York Times Harry Nedelcu, director în cadrul companiei de consultanță Rasmussen Global.

Experții avertizează că bombardarea populației civile nu garantează capitularea

În același timp, publicația americană subliniază că istoria demonstrează că astfel de campanii de bombardamente, care distrug economia și afectează grav viața populației civile, nu duc, de regulă, la capitularea urmărită de agresor.

Statele Unite nu au reușit să își atingă obiectivele prin metode similare în Vietnam, în timpul Războiului din Golf de la începutul anilor 1990 și nici în actualul război împotriva Iranului.

„Încercările de a frânge voința adversarului prin atacuri asupra populației sale civile au avut extrem de rar succes. Aproape nimeni nu a reușit să determine un inamic să își recunoască înfrângerea în acest mod”, a declarat Seth Jones, expert militar la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington, pentru The New York Times.

Ultimele știri
Citește și...