* Ucraina ar putea urma aceeași cale ca România dacă va adera la UE
Bogdan Prelipcean și-a folosit primele salarii pentru a-și ajuta părinții să construiască o baie interioară.
Un deceniu și jumătate mai târziu, românul de 33 de ani are un apartament nou construit, două mașini și o motocicletă, scrie Bloomberg.
Această transformare este rezultatul a ceva la care peste 100 de milioane de oameni din estul Europei au visat de la căderea Cortinei de Fier: apartenența la Uniunea Europeană a făcut țara sa bogată.
Liderii UE se întâlnesc la Granada, Spania, săptămâna aceasta pentru a contempla un alt val de expansiune, cu un nou guvern pro-rus care urmează să preia puterea în Slovacia, iar SUA se luptă să aprobe mai multe ajutoare pentru Kiev.
Dar, totuși, acel vis începe să pâlpâie din nou în Ucraina sfâșiată de război, Moldova vecină și Balcanii de Vest.
„Nu mai există nicio comparație în ceea ce privește calitatea vieții familiei mele”, a spus Prelipcean, care lucrează la o companie de tehnologie din Iași, un oraș de aproximativ un milion de locuitori, lângă granița României cu Moldova.
În momentul în care UE a început să-și deschidă porțile vecinilor săi din est, jumătate din cei 19 milioane de oameni ai României nu aveau instalații sanitare interioare, iar PIB-ul pe cap de locuitor era puțin peste o treime din media UE, mai mult sau mai puțin acolo unde era cel al Ucrainei înainte de invazia rusă. Această cifră este acum de 77% și continuă să urce.
În următorul deceniu, România și-ar putea dubla producția economică, spune Dinu Bumbacea, country manager la firma de consultanță PWC, care a chestionat companiile cu privire la planurile lor de investiții și a luat în considerare un alt val masiv de fonduri UE.
Ucraina a încercat să urmeze această cale și în urmă cu un deceniu, înainte ca guvernul său susținut de Kremlin să se întoarcă înapoi spre Moscova, declanșând revoluția Maidan și lanțul de evenimente care au dus la cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial.
Acum, UE a oferit Kievului o cale către aderarea la ceea ce se așteaptă a fi un proces incert, de ani de zile. Această călătorie va necesita încetarea luptei, precum și reforme majore în economie, lupta împotriva corupției și simplificarea instituțiilor pentru a respecta normele UE.
Aderarea României la UE oferă lecții care pot ajuta Kievul
Aderarea României oferă lecții care pot ajuta Kievul pe parcurs și oferă un indiciu asupra potențialelor recompense. Bucureștiul a devenit un susținător hotărât al negocierilor mai rapide de aderare pentru Ucraina și ceilalți vecini ai săi, Moldova.
„România nu s-ar putea reforma fără Uniunea Europeană”, a declarat premierul Marcel Ciolacu într-un interviu acordat în august Aleph News TV. „Fără UE și NATO am fi o țară fragilă.”
Când România a devenit membră, a terminat să-și reutileze economia planificată central pentru a se deschide către piața europeană. Guvernele succesive au vândut firme de stat, au relaxat restricțiile comerciale și, cel mai important, au stabilit instanțe pentru a ajuta la eliminarea corupției.
Acest lucru a ajutat România să ajungă din urmă Ungaria tradițional mai bogată din vest, retrăgându-se totodată și de Bulgaria, vecina Mării Negre cu care a concurat cândva pentru locul de jos în clasamentul UE în privința sărăciei și corupției, scrie Bloomberg.
Lupta anti-corupție
Condusă de fostul rocuror anti-corupție Laura Codruță Kovesi , care acum conduce primul Parchet al UE, România a închis zeci de oficiali guvernamentali în ultimul deceniu, inclusiv prim-miniștri, oficiali de cabinet și membri ai parlamentului.
A fost nevoie de o determinare acerbă din partea lui Kovesi pentru a schimba mentalitatea oamenilor și a aborda corupția structurală la toate nivelurile din stat, potrivit unei persoane care a lucrat cu ea, care a cerut să nu fie numită din cauza sensibilității problemei, infromează Bloomberg.
Acțiunea a fost susținută de un mecanism UE care a promovat o revizuire judiciară finalizată anul trecut, iar campania lui Kovesi i-a câștigat adorația românilor.
Dar și-a făcut și dușmani. Ea a fost concediată în 2018, după ce ministrul de atunci al Justiției, Tudorel Toader – care a acuzat-o că a prejudiciat imaginea României în străinătate – a câștigat o decizie a Curții Constituționale că și-a depășit autoritatea. Decizia a fost ulterior anulată de cel mai înalt tribunal al UE.
Astfel de decizii evidențiază riscurile care ar putea încă să deraieze progresul României, într-o regiune în care guvernele populiste din Ungaria și Polonia au sacrificat finanțarea UE pentru propriul câștig politic.
Un partid naționalist nou-înființat a intrat în parlamentul României în 2021 și acum a ajuns la o susținere de aproximativ 20%. Până acum, cele mai mari două partide ale țării au lucrat împreună pentru a-i ține pe naționaliști departe de putere.
Problemele nu s-au terminat
Dar cazurile de corupție de mare profil continuă să tulbure scena politică, iar unele procese lâncezesc ani de zile în instanțe supraaglomerate. Direcția anticorupție a recuperat peste 1 miliard de euro în daune din 2015 și a redus în mod semnificativ dezordinea oficială.
„Fiecare act de corupție înseamnă mai puțini bani pentru educație, sănătate sau apărare”, a spus procurorul șef anticorupție Marius Voineag, într-un interviu.
„Înseamnă o risipă de resurse publice și este un obstacol major pentru dezvoltarea României”, a adăugat el.
Kovesi, din noua ei funcție în parchetul UE, ar putea încerca să reproducă modelul în Ucraina, unde corupția este văzută drept cea mai mare provocare cu care se confruntă țara după invazia rusă.
La mai puțin de o lună de la începutul războiului, Kovesi a călătorit la Kiev pentru a încheia un acord de cooperare cu procurorul șef al Ucrainei.
