Peste 85% dintre oameni sunt îngrijorați de impactul dezinformarii online și 87% cred că a dăunat deja politicii țării lor, potrivit unui sondaj global, în timp ce Națiunile Unite au anunțat un plan de abordare a fenomenului, scrie The Guardian.
Audrey Azoulay, directorul general al organismului de cultură al ONU, Unesco, a declarat luni reporterilor că informațiile false și discursurile instigatoare la ură online – accelerate și amplificate de platformele de social media – prezintă „riscuri majore pentru coeziunea socială, pacea și stabilitatea”.
Este nevoie urgentă de reglementare „pentru a proteja accesul la informații… protejând în același timp libertatea de exprimare și drepturile omului”, a spus Azoulay, prezentând un „plan de guvernare” pentru guverne, autorități de reglementare și platforme.
Un sondaj comandat de Unesco în 16 țări care urmează să organizeze alegeri naționale anul viitor – cu un total de 2,5 miliarde de alegători – a arătat cât de imperioasă a devenit nevoia unei reglementări eficiente, a spus organizația.
Rețelele de socializare au fost principala sursă de informare
Sondajul realizat de Ipsos pe un eșantion de 8.000 de persoane din țări precum Austria, Croația, SUA, Algeria, Mexic, Ghana și India, a constatat că 56% dintre utilizatorii de internet și-au luat informațiile în principal din rețelele sociale, mult mai mult decât de la TV (44%) sau site-uri media (29%).
Rețelele de socializare au fost principala sursă de știri în aproape fiecare țară, în ciuda faptului că încrederea în informațiile furnizate era semnificativ mai mică decât în media tradițională: 50% față de 66% pentru televiziune, 63% pentru radio și 57% pentru site-urile și aplicațiile media.
În toate cele 16 țări, 68% dintre respondenți au spus că pe rețelele de socializare au fost cele mai răspândite știri false, înaintea aplicațiilor de mesagerie (38%), o convingere „covârșitoare răspândită în toate țările, grupele de vârstă, mediile sociale și preferințele politice”.
Dezinformarea atinge cote alarmante
Dezinformarea a fost văzută în mare parte ca o amenințare concretă, 85% spunând că sunt îngrijorați de influența acesteia. Optzeci și șapte la sută au spus că dezinformarea a avut deja un impact major asupra vieții politice naționale și va juca un rol în alegerile din 2024.
Discursul instigator la ură a fost, de asemenea, văzut ca fiind răspândit: 67% dintre respondenți au spus că l-au văzut online (și 74% dintre cei sub 35 de ani). Majoritatea (88%) au spus că guvernele și autoritățile de reglementare trebuie să abordeze ambele probleme, iar 90% au dorit, de asemenea, ca platformele să ia măsuri.
Vigilența a fost văzută ca fiind deosebit de importantă în timpul campaniilor electorale. Dintre cei chestionați, 89% au cerut intervenția guvernamentală și de reglementare, iar 91% se așteptau ca platformele de socializare să fie și mai alerte atunci când democrația este implicată direct.
„Oamenii sunt foarte îngrijorați de dezinformare, în fiecare țară și categorie socială – vârstă, educație, rural sau urban”, a spus Mathieu Gallard de la Ipsos. „Sunt îngrijorați în special în timpul alegerilor – și vor ca toți actorii să lupte cu asta”.
