Birourile guvernamentale din UE pot interzice angajaților să poarte simboluri religioase, cum ar fi voalul islamic, a decis instanța supremă a UE, deși a subliniat că astfel de restricții trebuie să fie aplicate în mod egal, scrie The Guardian.
Decizia, publicată marți de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, spunea că astfel de interdicții sunt permise pentru a impune un „mediu administrativ complet neutru”.
Cu toate acestea, instanța a spus că interdicțiile de îmbrăcăminte sau simboluri legate de convingerile filozofice sau religioase trebuie aplicate în mod uniform.
„O astfel de regulă nu este discriminatorie dacă este aplicată în mod general și nediscriminatoriu întregului personal al administrației respective și este limitată la ceea ce este strict necesar”, se arată în comunicat.
Neutralitatea nu încalcă dreptul la libertatea religioasă
Instanței i s-a cerut să se pronunțe după ce unui angajat musulman din municipalitatea Ans, estul Belgiei, i s-a spus că nu poate purta voal la locul de muncă. Documentele instanței au remarcat că munca ei implica puțin contact cu publicul.
Curând după aceea, municipalitatea și-a modificat condițiile de angajare pentru a cere tuturor angajaților să respecte neutralitate. Angajata a depus o plângere la o instanță locală, descriind interdicția drept discriminatorie și exprimând îngrijorarea că dreptul ei la libertatea religioasă a fost încălcat.
Instanța a remarcat că, deși semnele evidente de convingere religioasă au fost interzise, mai multe fotografii produse de reclamant au arătat clar că „semnele discrete de convingere au fost tolerate”.
Aceste simboluri includ purtarea de cercei cu cruce sau organizarea de petreceri de Crăciun, a declarat avocatul reclamantului pentru Guardian.
Instanța a apelat la UE, solicitând instanței de justiție să evalueze dacă regula neutralității este discriminatorie.
Într-o decizie care este valabilă pentru funcțiile din sectorul public din UE, instanța cu sediul în Luxemburg a declarat că o politică de neutralitate strictă „poate fi considerată ca fiind justificată în mod obiectiv de un scop legitim”.
Decizia poate fi aplicată și invers
Acesta a remarcat, totuși, că decizia ar putea fi aplicată și invers: administrațiile publice pot permite angajaților să poarte semne vizibile de credință, fie că sunt religioase sau filozofice, într-un mod general și nediscriminatoriu.
Instanțele naționale au avut „o marjă de discreție”, a adăugat acesta, permițându-le să decidă cel mai bine cum să echilibreze drepturile individului și neutralitatea serviciului public.
„Cu toate acestea, acest obiectiv trebuie urmărit într-o manieră consecventă și sistematică, iar măsurile adoptate pentru a-l atinge trebuie limitate la ceea ce este strict necesar”, se arată în comunicat.
