Pe măsură ce trupele ruse au intrat în Ucraina la începutul invaziei lui Vladimir Putin în februarie anul trecut, s-a tras alarma la un proiect nuclear emblematic al Kremlinului din Belarus, la mică distanță de granița Uniunii Europene, scrie Bloomberg.
Inginerii de la compania nucleară rusă Rosatom, care se pregăteau să conecteze un nou reactor de 1.200 de megawaţi, pentru a genera electricitate la centrala nucleară Astraveţ din Belarus, au detectat o problemă misterioasă şi extrem de rară.
Specialiştii au constatat că răşina se infiltra în circuitul primar, ameninţând să blocheze componentele esenţiale, potrivit unor documente interne ale companiei nucleare de stat din Rusia, consultate de Bloomberg.
Barele de control şi ansamblurile de combustibil riscau să fie avariate sau rupte dacă problema persista atunci când atomii de uraniu începeau să fisioneze.
În cel mai rău caz, potrivit unor persoane familiarizate cu problema, acumularea aşa-numitei răşini schimbătoare de ioni, care reglează puritatea apei ce curge prin canalele şi conductele centralei, ar putea împiedica controlul reactorului, crescând riscul unei topiri, dacă ceva ar merge prost odată ce acesta ar fi pus în funcţiune.
Astfel, la 25 februarie 2022, Rosatom a scos temporar din funcţiune unitatea sa din nord-vestul Belarusului, proaspăt alimentată cu combustibil, întârziind lansarea acesteia.
Inginerii au declarat că Rosatom a respectat procedurile de siguranţă, întrerupând pornirea fizică a reactorului pentru a investiga problema. Cu toate acestea, problema a provocat întârzieri care au amânat operaţiunile comerciale cu mai mult de un an.
Rusia nu a raportat cauza problemei reactorului
Cauza contaminării cu răşină rămâne incertă şi nu a fost raportată autorităţilor internaţionale de siguranţă, potrivit a trei ingineri nucleari cu cunoştinţe aprofundate despre proiectele reactoarelor ruseşti, care au cerut să nu fie identificaţi.
Aceştia au declarat că este important să se afle dacă problema a fost legată de o eroare operaţională sau de proiectarea sistemului, astfel încât să nu se repete în alte locuri în care se construiesc reactoare VVER-1200.
Incidentul de contaminare a apei, care a fost semnalat anterior de serviciile de informaţii lituaniene, se numără printre o serie de probleme, inclusiv lipsa de forţă de muncă calificată, întârzieri în transporturi şi livrări defectuoase, cu care Rosatom s-a confruntat în ultimii ani şi care au continuat în urma războiului lui Putin împotriva Ucrainei, potrivit documentelor şi interviurilor cu oficiali europeni realizate de Bloomberg.
Când reactorul a fost pornit pentru prima dată la Astraveţ, în martie anul acesta, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a confirmat presei de stat că au existat probleme. „Au existat anumite deficienţe în construcţie”, a spus el. „Întârzierea se datorează determinării noastre de a respecta standarde de siguranţă foarte ridicate”, a susţinut el.
Belarusul – doar un banc de testare pentru Rusia
Unitatea din Belarus este acum conectată şi a fost pusă în funcţiune luna trecută. Dar problemele anterioare de la centrala Astraveţ, situată la doar 50 de kilometri de capitala Lituaniei, Vilnius, sunt deosebit de relevante, deoarece Belarusul a fost pentru Rosatom ca un banc de testare în străinătate pentru un nou proiect de reactor pe care compania rusă îl exportă în întreaga lume.
Unităţi similare, aşa-numitele VVER-1200, urmează să fie puse în funcţiune în Bangladesh şi Turcia în următoarele 12 luni.
Rosatom are o reputaţie bună în ceea ce priveşte credibilitatea tehnică şi ştiinţifică şi, în general, livrează proiectele la timp şi în limitele bugetului alocat. VVER-1200 este cel mai bine vândut reactor din lume, aşa-numita Generaţie 3+, cu comenzi în China, Egipt, Ungaria, India şi Rusia.
Acesta dispune de mai multe straturi pasive de sisteme de siguranţă, ceea ce face practic imposibilă o topire precum cea care a avut loc la Cernobîl, în Uniunea Sovietică, în 1986.
Restricțiile comerciale îngreunează gestionarea proiectelor Rosatom
În timp ce Rosatom rămâne cel mai mare furnizor de combustibil şi tehnologie nucleară din lume, documentele tehnice şi oficialii guvernamentali sugerează că restricţiile comerciale impuse Rusiei în urma invaziei sale în Ucraina s-ar putea să fi complicat şi mai mult capacitatea companiei de a gestiona proiectele sale internaţionale de amploare care aduc Kremlinului venituri vitale şi influenţă politică.
Rosatom, care nu se află sub incidenţa sancţiunilor, a declarat că măsurile comerciale nu au avut niciun impact asupra operaţiunilor sale şi că nu au existat schimbări semnificative în strategia sa de achiziţii.
Oficialii europeni au declarat că oprirea de către Rosatom a celei de-a doua unităţi a centralei Astraveţ va fi costat probabil sute de milioane de dolari în reparaţii şi pierderi de venituri, deoarece a întârziat finalizarea proiectului de prestigiu pentru aliatul lui Putin.
Lukaşenko a inaugurat prima unitate a centralei Astraveţ pe 7 noiembrie 2020, înainte ca toate sarcinile să fie finalizate, au declarat oficialii europeni. În cele câteva luni care au urmat, unitatea a fost intermitent în întreţinere, arată unul dintre documente.
Oficialii europeni, toţi vorbind sub protecţia anonimatului, au declarat că sunt îngrijoraţi că Rosatom a muşcat mai mult decât poate mesteca şi ar putea căuta să facă economii în ceea ce priveşte volumul de muncă.
