Se încheie cel mai cald an de pe Pământ din ultimii 174 de ani și, foarte probabil, ultimii 125.000.
Valurile de căldură neînduplecate au răscolit tot globul. Incendii de pădure au făcut ravagii în toată Canada. Inundațiile din Libia au ucis mii de oameni. În timpul iernii, acoperirea de gheață din mările din jurul Antarcticii a fost la minime fără precedent, scrie New York Times.
Temperaturile globale din acest an nu au depășit doar recordurile anterioare. Le-au făcu praf. Din iunie până în noiembrie, mercurul a întrecut lună după lună toate recorudirile.
Temperaturile din decembrie au rămas în mare parte peste normal: o mare parte din nord-estul Statelor Unite se așteaptă săptămâna aceasta la condiții de primăvară.
De aceea, oamenii de știință cercetează deja dovezi – de la oceane, erupții vulcanice, chiar și poluarea de la navele de marfă – pentru a vedea dacă anul acesta ar putea dezvălui ceva nou despre climă și despre ceea ce îi facem.O ipoteză, poate cea mai îngrijorătoare, este că încălzirea planetei se accelerează, că efectele schimbărilor climatice ne blochează drumul mai repede decât înainte.
„Ceea ce căutăm, într-adevăr, este o grămadă de dovezi de coroborare care arată toate în aceeași direcție”, a spus Chris Smith, un cercetător în domeniul climei la Universitatea din Leeds.
„Atunci căutăm cauzalitatea. Și asta va fi cu adevărat interesant”.
Un an al extremelor nu înseamnă neapărat că temperaturile vor rămâne la aceleași niveluri
Oricât de extreme au fost temperaturile din acest an, nu i-au surprins pe cercetători. Modelele de calcul ale oamenilor de știință oferă o gamă de temperaturi proiectate, iar căldura din 2023 se află încă în mare parte în acest interval, deși la nivel superior.
Pe cont propriu, un an al extremelor nu ar fi suficient pentru a sugera ceva defect la modelele computerizate, a spus Andrew Dessler, om de știință în atmosferă la Universitatea Texas A&M.
Temperaturile globale au oscilat de mult timp în sus și în jos în jurul unei tendințe de încălzire constantă din cauza unor factori ciclici precum El Niño, modelul climatic care a apărut în primăvară și s-a intensificat de atunci, semnalând probabil mai multe călduri record care urmează să vină în 2024.
Ce urmăresc cercetătorii
Un lucru pe care cercetătorii îl vor urmări este dacă ceva neașteptat s-ar putea întâmpla în interacțiunea a două influențe majore ale climatului: efectul de încălzire al gazelor cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon și efectul de răcire al altor tipuri de poluare industrială.
O mare parte din ultimii 174 de ani, oamenii au umplut cerul atât cu gaze cu efect de seră, cât și cu aerosoli, sau cu particule minuscule din coșuri de fum, țevi de evacuare și alte surse. Aceste particule sunt dăunătoare plămânilor atunci când sunt inhalate. Dar în atmosferă, ele reflectă radiația solară, compensând parțial efectul de captare a căldurii al dioxidului de carbon.
Cu toate acestea, în ultimele decenii, guvernele au început să reducă poluarea cu aerosoli din motive de sănătate publică. Acest lucru a determinat deja creșterea temperaturii să se accelereze din 2000, estimează oamenii de știință.
Și într-un raport mult discutat luna trecută, cercetătorul climatic James E. Hansen a susținut că oamenii de știință au subestimat cu mult încălzirea planetară în următoarele decenii dacă națiunile ar curăța aerosolii fără a reduce emisiile de carbon.
