Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători religioase creștine, cunoscută și sub diverse nume precum Epifania, Teofania, Arătarea Domnului sau Descoperirea Cuvântului Întrupat.
Această sărbătoare marchează botezul lui Isus Hristos în râul Iordan de către Ioan Botezătorul. Totodată, din punct de vedere calendaristic, Boboteaza reprezintă încheierea ciclului celor 12 zile ale Sărbătorilor de iarnă, care încep pe 25 decembrie, cu Naşterea Domnului sau Crăciunul.
Sărbătoare este asociată cu purificarea, sfințirea și curățirea spirituală. În fiecare an, pe 6 ianuarie, creștinii ortodocși din întreaga țară sărbătoresc Boboteaza într-un mod special, marcată prin tradiții și obiceiuri specifice.
Obiceriuri și tradiții de Bobotează
Unul dintre cele mai populare obiceiuri de Bobotează este sfințirea apei. Pregătirea acestui moment se face în fiecare an cu multă atenţie, în fiecare comunitate. Locul de desfăşurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei într-un spaţiu mai larg – unde să fie cel puţin o fântână -, în imediata vecinătate a unei ape curgătoare sau în curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apă, care se pune în vase mari de lemn sau de metal şi tot acum se taie la râu o cruce mare de gheaţă.
În jurul acestei cruci sau în jurul crucii care se află în mod normal în curtea bisericii se desfăşoară întregul ceremonial religios, la care participă, de obicei, toată suflarea comunităţii.
Oamenii se adună în jurul bisericilor și preoții sfințesc apa cu ajutorul unei cruci. Această apă sfințită este apoi împărțită credincioșilor, care o iau acasă și o consideră sfântă și binecuvântată. Potrivit tradiției, apa sfințită de Bobotează are proprietăți curative și de protecție împotriva forțelor malefice.
Aruncarea crucii în apă de Bobotează
Un alt obicei tradițional este aruncarea crucii în apă. După slujba de sfințire a apei, preotul aruncă o cruce într-un râu sau într-un lac, iar tinerii curajoși se aruncă în apă pentru a o recupera. Se crede că aceasta aduce noroc și sănătate celor care reușesc să găsească și să scoată crucea din apă. De asemenea, se spune că cel care recuperează crucea va avea un an plin de bucurii și împliniri.
Un alt element important al tradițiilor de Bobotează este colindatul. Grupuri de copii și tineri merg din casă în casă, colindând și urându-le gazdelor sănătate și prosperitate pentru noul an. Colindătorii primesc în schimb daruri, în special colaci și mere, care simbolizează belșugul și sănătatea. Tot de Bobotează se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se fac prorociri ale timpului şi belşugului în noul an, se crede că se deschide cerul şi animalele vorbesc.
Când se ține post negru de Bobotează
În unele zone ale țării, se practică și obiceiul „Datul de pomană”. Oamenii pregătesc mâncăruri tradiționale precum sarmale, caltaboși sau plăcinte și le împart celor săraci sau străini. Această tradiție are înțelesul de a oferi ajutor celor în nevoie și de a promova generozitatea și solidaritatea în comunitate.
Potrivit tradiției, în ajunul Bobotezei se ţine post negru, nu se mănâncă şi nu se bea nimic. Postul din ziua de 5 ianuarie datează din perioada secolelor IV-VI. Atunci, catehumenii se pregăteau prin post şi rugăciune pentru primirea Sfântului Botez a doua zi. Astăzi, creştinii postesc în această zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apă sfinţită – Agheasma Mare.
Ajunul Bobotezei este și ziua în care preoții merg din casă în casă pentru a binecuvânta și a stropi cu agheasmă.
Tradiția mai spune că fetele nemăritate își pot afla ursitul în noaptea de Bobotează. Ele trebuie să rupă o rămurică din mănunchiul de busuioc cu care preotul stropește și să o pună sub pernă, iar ursitul li se va arăta în vis.
O altă tradiție precizează că în ziua de Bobotează fetele tinere și femeile necăsătorite pun busuioc la streașina casei, iar dacă a doua zi îl găseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat. În ajun de Bobotează, potrivit superstițiilor, se spune că dacă o femeie cade sau se împiedică pe gheață, în viitorul apropiat se va căsători.
Ce nu e bine să faci de Bobotează
În tradiția românească, există diverse superstiții și obiceiuri legate de sărbătoarea Bobotezei, iar o parte dintre ele includ anumite interdicții sau lucruri pe care nu ar trebui să le faci. Acestea sunt parte din moștenirea cultural-religioasă și contribuie la bogăția și diversitatea tradițiilor specifice Bobotezei în România. Iată o listă cu cele mai des întâlnite:
- Spălatul rufelor: Se consideră că nu este bine să speli sau să întinzi rufe în ziua dinaintea Bobotezei sau în ziua de Bobotează pentru a evita atragerea ghinionului.
- Tăiatul lemnului: Interdicția se referă la tăierea lemnelor în această perioadă, pentru a nu atrage ghinionul asupra gospodăriei sau a familiei.
- Lucrările grele: Tradiția spune că nu ar trebui să faci munci grele sau să folosești unelte ascuțite în ziua de Bobotează, pentru a preveni eventualele accidente sau ghinioane.
- Jocuri de noroc: Se spune că este mai bine să eviți jocurile de noroc în această perioadă pentru a nu atrage ghinionul sau pierderile financiare.
- Certuri sau discuții aprinse: Se crede că este indicat să eviți certurile și discuțiile tensionate în această perioadă pentru a menține armonia și pacea în familie.
- Împrumutul: Se crede că nu este bine să iei împrumut sau să dai ceva cu împrumut, deoarece
acest lucru ar putea aduce ghinion.
Tradițiile și obiceiurile asociate acestei sărbători aduc comunitățile împreună și promovează valorile creștine de purificare și generozitate. Bobotează reprezintă un moment de sărbătoare și de reflecție spirituală pentru românii ortodocși, marcând începutul unui nou an și aducând speranță și binecuvântare.
