Peste 50% dintre români ar vota cu același partid la toate tipurile de alegeri, dar 45.5% nu. De asemenea, 50,6% cred că alegerile vor fi corecte, iar 45,8% au o opinie contrarie, se arată într-un sondaj INSCOP pentru News.ro.
Sondajul analizează și încrederea în corectitudinea alegerilor și impactul dezinformării.
Transfer vot candidat pentru primărie
58.1% dintre cei intervievaţi spun că vor vota la alegerile europarlamentare cu partidul/alianţa din care face parte candidatul preferat pentru primărie. 34.9% spun că vor avea o altă opţiune la alegerile europarlamentare decât partidul/alianţa din care face parte candidatul preferat pentru primărie. 2.9% spun că nu s-au hotărât, 3.3% că nu merg la vot, iar 0.7% nu răspund.
Declară că vor vota la alegerile europarlamentare cu partidul/alianţa din care face parte candidatul preferat pentru primărie în special: votanţii PSD-PNL, persoanele peste 60 de ani, cei cu educaţie primară, persoanele inactive şi locuitorii din rural. Spun că vor avea o altă opţiune la alegerile europarlamentare decât partidul/alianţa din care face parte candidatul preferat pentru primărie mai ales: votanţii ADU şi ai AUR, persoanele cu educaţie superioară, gulerele albe, locuitorii din urbanul mare, angajaţii la privat.
Vot partid la toate tipurile de alegeri
50.5% dintre cei intervievaţi sunt de acord cu afirmaţia ” În general, dacă simpatizez cu un partid politic, votez cu acel partid la toate tipurile de alegeri (europarlamentare, locale, parlamentare, prezidenţiale)”. La polul opus, 45.5% îşi exprimă acordul cu afirmaţia ”În general, dacă simpatizez cu un partid politic, NU votez cu acel partid la toate tipurile de alegeri (europarlamentare, locale, parlamentare, prezidenţiale)”. 4% dintre participanţii la sondaj nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
Votanţii PSD-PNL, cei cu educaţie primară, persoanele inactive declară într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei că obişnuiesc să voteze cu partidul pe care îl simpatizează la toate tipurile de alegeri. Spun că nu obişnuiesc să voteze cu partidul pe care îl simpatizează la toate tipurile de alegeri în special: votanţii AUR, persoanele cu vârsta între 30 şi 45 de ani, cei cu un nivel de educaţie mai ridicat, gulerele albastre sau albe, locuitorii din urbanul mare, angajaţii la privat.
Corectitudine alegeri
50.6% dintre români cred că alegerile din acest an vor fi în general libere şi corecte, în timp ce 45.8% sunt de părerea contrarie, iar 3.6% nu ştiu sau nu răspund.
Cred că alegerile din acest an vor fi în general libere şi corecte în special: votanţii PSD-PNL şi ai AUR, persoanele cu vârsta între 45 şi 60 de ani, persoanele cu un venit mai ridicat, angajaţii la stat. Sunt de părerea contrarie mai ales: votanţii ADU, locuitorii din Bucureşti şi persoanele cu un venit mai redus.
Influenţa ştirilor false asupra alegerilor
Întrebaţi în ce măsură consideră că alegerile din 2024 (europarlamentare, locale, parlamentare si prezidenţiale) vor fi afectate de dezinformare şi ştiri false, 34.2% spun că în foarte mare măsură, 37% în mare măsură, 19.4% în mică măsură, iar 7% deloc. 2.3% nu ştiu sau nu răspund.
Cred că alegerile din 2024 vor fi afectate de dezinformare şi ştiri false în foarte mare măsură mai ales: votanţii AUR şi ai ADU, cei cu vârsta între 30 şi 45 de ani, persoanele cu studii superioare, gulerele albastre sau albe, angajaţii la privat.
Sunt de părere că alegerile din 2024 vor fi afectate de dezinformare şi ştiri false în mare măsură mai ales: votanţii AUR, tinerii sub 30 de ani şi persoanele cu vârsta peste 60 de ani, locuitorii din Bucureşti sau din urbanul mare şi din regiunea Nord Vest. Votanţii PSD-PNL, persoanele cu educaţie primară, locuitorii din urbanul mic sau din rural, cei din regiunea Sud-Est sau Centru, cei cu un venit mai redus, angajaţii la stat cred într-o proporţie mai ridicată decât media că alegerile din 2024 vor fi afectate în mică măsură sau deloc de dezinformare şi ştiri false.
