A redus Bulgaria prețurile-cheie controlate de stat pentru a cosmetiza datele privind inflația și a facilita calificarea pentru aderarea la zona euro?
În luna aprilie, țara a anunțat (mai degrabă discret) o reducere neașteptată de 82,8% a taxelor zilnice pentru tratamentul spitalicesc. Chiar și prezentatorii televiziunii de stat au recunoscut că motivele din spatele acestei decizii sunt un mister. Așadar, ce urmărește guvernul de la Sofia?
Bulgaria este acum pe cale să primească undă verde luna viitoare pentru a adopta moneda euro începând cu 1 ianuarie 2026, însă a trecut testul inflației „la limită” – iar scăderea costurilor din sănătate a jucat un rol esențial.
Aceste costuri reduse au atras atenția asupra controlului exercitat de Bulgaria asupra prețurilor stabilite la nivel de stat și asupra modului în care acestea influențează indicele armonizat al prețurilor de consum (HICP).
„Singurul motiv pentru care Bulgaria s-a calificat este, dacă te uiți la datele privind inflația, datorat prețurilor administrate de stat”, a declarat pentru POLITICO un fost oficial guvernamental bulgar, familiarizat cu datele. „Este bine cunoscut faptul că datele statistice au fost ajustate pentru a arăta rezultate mai favorabile decât realitatea – în special în sectoare precum serviciile poștale, transportul și sănătatea.”
Scăderi bruște a tarifelor
Deși sănătatea este factorul principal, tarifele feroviare au fost reduse cu peste 9%, iar costurile poștale au scăzut aproape la fel de mult. În total, reducerile prețurilor reglementate de stat au contribuit la o scădere de 1,2 puncte procentuale a HICP în aprilie față de martie, ceea ce a adus Bulgaria în limitele cerute.
Steve Hanke, profesor de economie aplicată la Universitatea Johns Hopkins și economistul care a conceput consiliul monetar al Bulgariei în anii ’90, afirmă că datele ridică semne de întrebare.
„Cred că există o probabilitate ridicată ca datele privind inflația să fi fost manipulate”, a spus Hanke pentru POLITICO, într-un comentariu transmis prin e-mail. „Având în vedere experiența mea ca consilier al președintelui Bulgariei (1997–2002) și observațiile mele asupra modului în care se desfășoară procesul de aderare la zona euro, nu aș avea încredere în aceste date nici cât să le arunc cât colo.”
Orice discuție despre datele utilizate pentru a lega mai strâns acest fost satelit sovietic de nucleul UE devine rapid tensionată politic.
Politicienii pro-Kremlin și anti-UE acuză de mult timp administrația că „falsifică cifrele” pentru a grăbi intrarea țării în zona euro înainte ca aceasta să fie pregătită, asumând riscul unei explozii a prețurilor de tip vest-european.
Guvernul bulgar a declarat că modificarea bruscă a tarifelor spitalicești nu are legătură cu convergența către zona euro, însă tehnocrați, economiști și – cel mai important – Comisia Europeană subliniază rolul crucial al prețurilor reglementate în atingerea țintelor de inflație.
Cum a bifat Bulgaria criteriul inflației
Pentru a îndeplini criteriile de convergență în vederea adoptării monedei unice, inflația Bulgariei trebuia să fie cu cel mult 1,5 puncte procentuale peste media celor trei state UE cu cele mai mici rate ale inflației.
Economiștii estimează că scăderea tarifelor spitalicești a redus singură rata anuală a inflației cu 0,89 puncte procentuale, ceea ce a permis atingerea nivelului de 2,7%, sub pragul de 2,8% cerut pentru stabilitatea prețurilor.
Comisia Europeană recunoaște deschis importanța reducerii costurilor spitalicești din aprilie – de la 5,8 leva (2,97 euro) la 1 leva – având în vedere ponderea mare a acestora în indicele prețurilor.
„Scăderea ratei inflației HICP în aprilie 2025 s-a datorat în mare parte reducerii substanțiale a taxelor spitalicești”, se arată în raportul de convergență al Comisiei Europene privind Bulgaria. „Taxele spitalicești au fost reduse de la 5,8 BGN la 1 BGN, ceea ce a dus la o scădere de 2,9 puncte procentuale a inflației serviciilor la nivel anual.”
Context mai larg
Bulgaria este considerată de mult timp un candidat solid pentru zona euro, datorită bugetelor echilibrate și a consiliului monetar care menține leva fixată față de euro din 1997.
Totuși, inflația a devenit în ultima perioadă un obstacol major.
Pe fundalul acestei manevre fiscale aparent strategice, rămâne întrebarea: a manipulat Bulgaria cifrele pentru a forța intrarea în zona euro sau a făcut doar uz de pârghiile legale disponibile într-o economie parțial reglementată?
