La un kilometru în interiorul unui munte din nordul Norvegiei, Marea Britanie se pregătește de război.
Planificatorii militari britanici s-au deplasat la Bodø — un oraș situat între mare și vârfurile acoperite de zăpadă ale Cercului Polar Arctic — pentru a simula un scenariu în care Rusia ar lansa activități ostile în apropierea granițelor sale.
Exercițiul este plasat la un an după un ipotetic acord de încetare a focului în Ucraina și îi provoacă pe liderii țărilor nordice și baltice să analizeze ce decizii ar lua dacă ar observa apariția unor mișcări pro-ruse într-o țară vecină.
Miniștrii apărării și generalii prezenți primesc articole de presă, rapoarte de informații incomplete și postări din social media, fiind nevoiți să decidă cea mai bună reacție.
Scenariul nu este pur teoretic.
Atacul inexplicabil de anul trecut asupra unui cablu submarin baltic, dronele și avioanele rusești care au încălcat spațiul aerian NATO și creșterea activității navelor ruse în apropierea apelor britanice au atras atenția asupra vulnerabilității așa-numitei regiuni „High North”.
După invazia Crimeei din 2014, Marea Britanie a preluat inițiativa în coordonarea unui grup de țări europene cu gândire similară, fondând Joint Expeditionary Force (JEF) — o alianță formată din zece state menită să răspundă amenințărilor din flancul nordic.
Întrebarea acum este dacă această alianță își poate atinge potențialul în condițiile în care amenințarea rusă evoluează, iar Statele Unite — sub conducerea lui Donald Trump — se retrag tot mai mult din responsabilitățile de securitate europeană.
O lume strategică în schimbare
Regiunea nordică a fost mult timp un punct forte al Rusiei, dar metodele Moscovei se diversifică, cerând reacții rapide din partea vecinilor săi. În același timp, topirea gheții arctice deschide rute maritime anterior inaccesibile și declanșează o nouă competiție pentru acces la resurse, atrăgând și China și SUA în regiune.
John Healey, ministrul britanic al Apărării, care a participat la exercițiul militar din Norvegia, a declarat pentru POLITICO în timpul zborului spre Franța:
„Acestea sunt țări pentru care agresiunea rusă este o realitate cotidiană. Ele trăiesc alături de prezența militară rusă. Noi suntem națiunile care putem evalua cel mai bine riscurile, putem răspunde eficient amenințărilor și putem face ca NATO să trateze această chestiune cu seriozitate.”
Unul dintre principalele avantaje ale JEF este capacitatea sa de reacție rapidă, întrucât NATO, cu cei 32 de membri, are nevoie de mai mult timp pentru a lua decizii comune. Țările nordice consideră, de asemenea, că JEF este cel mai potrivit instrument pentru a face față noilor arme și tacticilor hibride, care nu se încadrează în definiția clasică a războiului — așa-numitele atacuri din „zona gri”.
Amenințarea hibridă
Generalul norvegian Gjert Lage Dyndal, vorbind din confortul Hotelului Wood, situat deasupra orașului Bodø, a spus că agresiunea rusă în Arctica nu este o noutate, fiind strâns legată de tensiunile nucleare dintre SUA și Rusia, nu neapărat de Norvegia în sine.
Totuși, el a recunoscut importanța unui răspuns coordonat, mai ales pentru a combate războiul hibrid — „ceva ce s-a dezvoltat în întreaga Europă în ultimii ani” — și a făcut referire la sabotajul conductelor Nord Stream din 2022, la intensificarea activității dronelor și la perturbarea rutelor maritime.
