Partidele politice care vor participa la alegerile pentru Parlamentul European din 2024 s-au angajat să respecte o serie de principii etice în campania electorală, printre care:
- Renunțarea la folosirea Inteligenței Artificiale (IA) pentru a produce conținut înșelător, precum înregistrări audio, video sau imagini care să proiecteze o imagine falsă asupra rivalilor politici.
- Etichetarea clară a materialelor generate de IA, pentru a evita inducerea în eroare a alegătorilor.
Aceste angajamente au fost luate în cadrul unui cod de conduită elaborat de partidele politice europene, la solicitarea Parlamentului European.
Aceste două angajamente sunt incluse în codul de conduită pentru alegerile europarlamentare din 6-9 iunie întocmit de Institutul Internaţional pentru Democraţie şi Asistenţă Electorală (IDEA) împreună cu Comisia Europeană şi cu partidele politice, prezentat marţi.
Semnatarii acestui cod voluntar promit astfel să folosească tehnologii precum inteligenţa artificială în mod etic şi transparent, angajându-se de pildă să nu producă conţinuturi înşelătoare, cum ar fi materiale falsificate, furate sau conţinuturi care denaturează în orice formă activităţi ale candidaţilor sau actorilor electorali, de exemplu imagini video cu declaraţii false.
„Utilizarea conţinuturilor generate de Inteligenţa Artificială este permisă numai atunci când sunt clar etichetate”, mai precizează acelaşi cod de conduită, care le sugerează de asemenea partidelor să lupte activ împotriva efectelor negative ale conţinuturilor înşelătoare generate de IA şi să-şi instruiască personalul în acest scop.
Partidele spun că vor fi transparente și în privința donațiilor
Partidele se mai angajează să fie transparente asupra contribuţiilor financiare pe care le primesc, inclusiv cadouri, împrumuturi, donaţii sau contribuţii de campanie, precum şi să evite opacitatea în publicitatea politică în mesajele de campanie, respingând publicarea de anunţuri politice „sponsorizate de interese nedeclarate” sau contractarea unor intermediari pentru transmiterea de mesaje de campanie care nu pot fi atribuite.
Partidele care au semnat codul de conduită au convenit de asemenea să nu disemineze declaraţii discriminatorii împotriva unor persoane pe bază de gen, rasă sau religie, ori conţinut care incită la violenţă sau la discurs bazat pe ură, şi nici mesaje care să descurajeze votanţii să vină la urne sau care oferă informaţii inexacte despre procesele electorale.
Au subscris acestui cod de conduită partidele reprezentate de principalele grupuri politice din Parlamentul European, inclusiv popularii, socialiştii, liberalii, Verzii, conservatorii şi Stânga. Nu s-a raliat încă iniţiativei grupul de extremă dreapta Identitate şi Democraţie, dar Comisia Europeană a semnalat că şi acesta o va face înaintea alegerilor europarlamentare.
Publicarea acestui cod de conduită coincide cu intrarea în vigoare în UE a noilor norme care urmăresc să ajute cetăţenii să identifice mai bine mesajele de natură să le influenţeze opiniile şi deciziile politice, în sensul că astfel de anunţuri vor trebui identificate ca atare, să indice cine şi cu cât le-a plătit, printre alte detalii.
„Noua legislaţie face mai transparentă publicitatea politică şi stabileşte mecanisme de protecţie mai solide împotriva ingerinţei şi manipulării străine”, a afirmat, citată într-un comunicat, vicepreşedinta Comisiei Europene pentru Valori şi Transparenţă, Vera Jourova.
