Războiul îi obligă pe oameni să aleagă o tabără. Iar Donald Trump, pare, în ochii multora din Europa, că se află de partea lui Vladimir Putin, scrie Politico.
Șapte zile de intervenții prezidențiale în conflictul dintre Rusia și Ucraina au transformat în realitate coșmarurile ucrainenilor și ale multor aliați ai acestora, zdruncinând relația transatlantică ce a stat la baza securității europene încă din 1945.
Politicienii europeni încep să înțeleagă cât de profund s-a schimbat lumea lor: acum trebuie să se confrunte cu o Americă care este, în cel mai bun caz, sceptică și, în cel mai rău caz, ostilă față de vechiul continent pe care îl reprezintă.
Dacă mai existau îndoieli cu privire la disponibilitatea lui Trump de a-și face dușmani în Europa, acestea au fost spulberate marți seara, când l-a acuzat pe Zelenski și Ucraina că au „început” războiul cu Rusia. O astfel de sfidare flagrantă a realității – faptul că Putin a lansat o invazie neprovocată în urmă cu trei ani – i-a șocat chiar și pe cei mai loiali aliați americani din regiune.
„Doamne,” a exclamat în privat un oficial guvernamental britanic, ca reacție la afirmațiile președintelui.
„Alianța transatlantică s-a terminat”
„Acum avem o alianță între un președinte rus care vrea să distrugă Europa și un președinte american care, de asemenea, vrea să distrugă Europa,” a remarcat, în ultimele zile, un diplomat european care a preferat să rămână anonim. „Alianța transatlantică s-a terminat.”
După aproape trei ani de sprijin ferm pentru rezistența Ucrainei sub președinția lui Joe Biden, noul lider de la Casa Albă preia, pe față, retorica lui Putin. Într-un nou atac verbal miercuri, Trump l-a numit pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski un „dictator” pentru că nu a organizat alegeri și a recunoscut că nu îl preocupă prea mult rezultatul războiului.
„Acest război este mult mai important pentru Europa decât pentru noi,” a scris Trump pe rețelele sociale. „Avem un ocean mare și frumos care ne desparte.”
Aceste afirmații sunt devastatoare pentru europeni, dar sunt în concordanță cu ostilitatea pe care Trump a manifestat-o față de continent de la revenirea sa în funcție.
În prima lună de mandat, Trump și echipa sa au impus tarife comerciale, au atacat în mod repetat Uniunea Europeană ca instituție, au vândut Ucraina înainte ca negocierile de pace să înceapă măcar, au pus capăt angajamentelor istorice ale Americii față de securitatea europeană și l-au reintegrat pe Putin în circuitul internațional.
În discuțiile interne din Bruxelles, unii diplomați aduc în mod deschis în discuție o idee care, până nu demult, ar fi fost de neconceput: că liderii SUA par să găsească puncte comune cu Rusia în încercarea de a slăbi UE.
„Iritanți”
În timpul primei runde de discuții între delegațiile americane și ruse în Arabia Saudită, marți, cele două părți au abordat „iritanții” din relația lor, inclusiv sancțiunile impuse Moscovei ca răspuns la războiul ilegal.
S-au discutat și oportunități viitoare de cooperare energetică și investiții – chiar în timp ce UE aproba un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.
Bruxelles-ul începe să accepte o realitate dureroasă: SUA nu mai sunt de partea Europei.
Partidele pro-europene din Parlamentul European au emis o declarație comună în care recunosc amploarea crizei cu care se confruntă.
Liderii Partidului Popular European (PPE), ai Socialiștilor și Democraților, ai liberalilor din Renew Europe și ai Verzilor au declarat: „Europa nu mai poate conta pe Statele Unite pentru a ne apăra valorile și interesele comune.”
Țările europene trebuie să acționeze urgent pentru a-și asigura propria apărare, investind mai mult în armată și oferind sprijin suplimentar Ucrainei, se mai arată în comunicat.
„Securitatea Ucrainei este securitatea Europei,” au subliniat partidele.
„Uniunea Europeană și statele sale membre nu au altă opțiune decât să acționeze imediat, alături de NATO și de aliații non-UE, pentru a investi într-o arhitectură europeană de securitate și apărare mai eficientă și mai integrată.”
Divizări politice
Nu toți sunt pregătiți să accepte această nouă realitate. În alte zone, în special printre partidele apropiate ideologic de Trump, cum ar fi Fratelli d’Italia al premierului italian Giorgia Meloni, au existat voci disidente.
Un purtător de cuvânt al grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, din care face parte și partidul lui Meloni, a explicat de ce nu a semnat declarația comună: „Nu am fost pe deplin de acord cu formularea privind evaluarea Statelor Unite… Acum este momentul pentru un dialog calm și echilibrat, concentrat pe soluții pragmatice.”
În Marea Britanie, fostul premier Boris Johnson, care a fost în contact regulat cu Trump, a insistat că Europa exagerează.
„Declarațiile lui Trump nu sunt menite să fie exacte din punct de vedere istoric, ci să șocheze europenii și să îi forțeze să acționeze,” a spus Johnson.
Un oficial de rang înalt din Polonia a susținut, de asemenea, că Trump nu dorește să părăsească NATO sau să divizeze Europa. „Vrea ca Europa să își asume mai multe responsabilități pentru propria securitate, ceea ce ar duce la întărirea NATO,” a spus oficialul.
