Nu s-a ajuns la niciun acord atunci când președintele american Donald Trump s-a întâlnit vineri cu omologul său rus, Vladimir Putin.
Acest lucru nu a fost o surpriză.
Summitul, care fusese inițial organizat pentru a discuta un armistițiu în războiul Moscovei din Ucraina, a fost redefinit marți de către purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, drept un „exercițiu de ascultare” care i-a permis lui Trump să obțină „o înțelegere mai bună asupra modului în care putem, sperăm, să punem capăt acestui război”.
Înaintea summitului, analiștii și-au exprimat deja scepticismul că discuțiile ar putea avansa spre un armistițiu real în Ucraina.
„Să fim clari, Putin nu îl ia în serios pe Trump”, a declarat Tina Fordham, fondatoarea Fordham Global Foresight, pentru CNBC.
Iar faptul că summitul a fost programat — și că Putin a fost invitat în Alaska, prima dată când a pășit pe pământ american în aproape un deceniu — era deja „o mare victorie” pentru liderul de la Kremlin, potrivit unei observații făcute de Richard Portes, șeful facultății de economie de la London Business School, înainte de întâlnire.
Deși nu s-a ajuns la niciun acord, Trump a descris vineri întâlnirea drept „foarte productivă” — și a anunțat a doua zi că va urmări încheierea unui „acord de pace” și nu a unui simplu armistițiu între Rusia și Ucraina.
Dar pacea înseamnă lucruri foarte diferite pentru Ucraina, Rusia și America.
Pentru unii, ar putea însemna încetarea totală a ostilităților și retragerea trupelor străine de pe teritoriul lor. Pentru alții, ar putea părea o recunoaștere a teritoriilor anexate. Iar pentru unii, ar putea arăta precum o monedă de aur strălucitoare gravată cu profilul lui Alfred Nobel, indiferent de condițiile prealabile.
