Dacă credeți că anularea primului tur al alegerilor din România – câștigat de un extremist de dreapta, sceptic față de NATO – și reprogramarea acestuia în mijlocul lunii decembrie va liniști criza politică tot mai adâncă a țării, gândiți-vă din nou.
Curtea Constituțională a României va decide luni dacă va anula primul tur al alegerilor prezidențiale, extrem de controversat, desfășurat pe 24 noiembrie.
Dacă o va face, aproape cu certitudine va stârni temeri – și proteste – că partidele tradiționale, de care cetățenii sunt profund neîncrezători, încearcă să manipuleze procesul electoral în favoarea lor.
România a fost aruncată într-una dintre cele mai intense crize de după căderea Comunismului, prin victoria șocantă a lui Călin Georgescu, un naționalist aproape necunoscut, admirator al președintelui rus Vladimir Putin.
Această victorie a stârnit temeri cu privire la stabilitatea țării în cadrul Uniunii Europene și NATO și a provocat reacții puternice din partea opoziției, care suspectează o implicare secretă, posibil din partea Rusiei, în campania sa extrem de populară pe TikTok.
România stă pe un butoi cu pulbere
Totuși, organizarea unor noi alegeri riscă să fie un pas incendiar.
Câștigătorii primului tur și aliații acestora acuză partidele aflate la guvernare – vechiul regim înfrânt al Partidului Social Democrat (PSD) și al Partidului Național Liberal (PNL) – că folosesc Curtea Constituțională pentru a încerca să își păstreze controlul asupra puterii. Într-un cutremur politic, este pentru prima dată când un candidat PSD nu ajunge în turul doi de după căderea Comunismului acum 35 de ani.
De fapt, furia față de ideea de a relua alegerile la mijlocul sau sfârșitul lunii decembrie este un factor neașteptat de unire între extrema dreaptă și criticii reformiști ai vechiului sistem.
„Simțim puternic că Curtea Constituțională este un instrument politic și suspendă democrația în România”, a declarat Adrian Axinia, vicepreședinte al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), partid de extremă dreapta, și membru al Parlamentului European.
Acesta a susținut candidatul propriu la alegerile de duminica trecută, dar acum îl susține pe Georgescu.
Politicienii de extremă dreapta încearcă să se prezinte ca antidot al partidelor tradiționale, pline de corupție. Frustrarea față de dominația îndelungată a PSD și PNL a contribuit la sprijinul acordat lui Georgescu și, dacă luni Curtea va anula victoria acestuia, va spori doar suspiciunile de influență politică în instituțiile publice și ar putea mobiliza și mai mult extrema dreaptă.
Că independent, Georgescu urmează să o înfrunte pe Elena Lasconi, candidata Uniunii Salvați România (USR), în turul doi din 8 decembrie. Neîncrezătoare în cele două partide tradiționale, ea cere și ea Curții să nu interfereze cu democrația română.
Decizia Curții de luni se va baza pe un punct oarecum bizar.
Aceasta studiază acuzațiile conform cărora voturile unui candidat, care s-a retras cu o săptămână înainte de alegeri în sprijinul lui Lasconi, ar fi fost transferate ilegal acesteia în noaptea alegerilor. Curtea a ordonat joi verificarea și recompunerea tuturor buletinelor de vot – aproape 9,5 milioane – și ar putea decide anularea primului tur dacă descoperă că ordinea candidaților a fost influențată de fraudă.
„Nu distrugeți democrația în România”
Lasconi, care a respins acuzațiile, l-a învins pe prim-ministrul PSD, Marcel Ciolacu, cu doar aproximativ 2.700 de voturi pentru a intra în turul doi. Ea și partidul său acuză PSD și PNL de dispreț față de votul popular.
„Mă adresez tuturor instituțiilor statului: Nu distrugeți democrația în România,” a spus ea într-un comunicat vineri.
Ciolacu a respins acuzațiile de interferență a PSD și a spus că se va retrage din competiție chiar și dacă instanța va decide reluarea primului tur al alegerilor prezidențiale.
Românii se vor întoarce la urne duminica aceasta pentru a vota reprezentanții lor în Parlament.
USR-ul lui Lasconi a ridicat deja îngrijorări că renumărarea nu se face într-un mod transparent, deoarece observatorii independenți nu sunt lăsați să asiste la proces în multe locuri, nu există înregistrări video ale procesului și mult mai puțini oameni sunt implicați în verificarea și renumărarea buletinelor de vot decât în noaptea alegerilor.
„Mă tem că modul în care sunt gestionate lucrurile de către Curtea Constituțională și Biroul Electoral Central va duce la efecte secundare neprevăzute în viitorul apropiat,” a spus Radu Magdin, analist politic român.
