Astronomii au observat o planetă îndepărtată care ar putea fi acoperită în întregime de un ocean de apă adâncă, într-o descoperire care avansează căutarea unor condiții locuibile dincolo de Pământ, scrie The Guardian.
Observațiile, efectuate de telescopul spațial James Webb (JWST) de la NASA, au dezvăluit vapori de apă și semnături chimice ale metanului și dioxidului de carbon în atmosfera exoplanetei, care are o rază dublă față de Pământ și la aproximativ 70 de ani lumină distanță.
Acest amestec chimic este în concordanță cu o lume a apei în care oceanul s-ar întinde pe întreaga suprafață și o atmosferă bogată în hidrogen, potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Cambridge , deși nu au în vedere un peisaj marin favorabil și primitor.
„Oceanul ar putea avea o temperatură de peste 100 de grade [Celsius] sau mai mult”, a declarat profesorul Nikku Madhusudhan, care a condus analiza.
La o presiune atmosferică ridicată, un ocean atât de fierbinte ar putea fi încă lichid, „dar nu este clar dacă ar fi locuibil”, a adăugat el.
Cum a fost descoperit oceanul TOI-270
Această interpretare este susţinută într-o lucrare publicată în revista Astronomy and Astrophysics Letters, dar este contestată de o echipă canadiană care a făcut observaţii suplimentare ale aceleiaşi exoplanete, cunoscută sub numele de TOI-270 d.
Aceştia au detectat aceleaşi substanţe chimice atmosferice, dar susţin că planeta ar fi prea fierbinte pentru a avea apă lichidă – posibil 4.000 C – şi că, în schimb, ar avea o suprafaţă stâncoasă acoperită de o atmosferă incredibil de densă de hidrogen şi vapori de apă.
Indiferent de punctul de vedere, aceste ultime observaţii arată că James Webb oferă informaţii uimitoare despre natura planetelor din afara sistemului nostru solar.
Telescopul captează lumina stelară care a fost filtrată prin atmosferele planetelor care orbitează, pentru a oferi defalcări detaliate ale elementelor chimice prezente. Pe baza acestor informaţii, astronomii îşi pot face o imagine a condiţiilor de la suprafaţa unei planete şi a probabilităţii ca viaţa să poată supravieţui acolo.
Dovezile pentru oceanul TOI-270 d se bazează pe absența amoniacului, despre care chimia de bază prevede că ar trebui să apară în mod natural într-o atmosferă bogată în hidrogen.
Dar amoniacul este foarte solubil în apă și astfel ar fi epuizat în atmosferă dacă ar exista un ocean dedesubt. „O interpretare este că aceasta este o așa-numită lume „hyceană” – cu un ocean de apă sub o atmosferă bogată în hidrogen”, a spus Madhusudhan.
