Reprezentanții partidelor pro-europene s-au întâlnit marți la Palatul Cotroceni pentru a negocia viitoarele măsuri fiscale menite să reducă deficitul bugetar și să îndeplinească angajamentele asumate în fața Comisiei Europene.
Potrivit surselor Update24, negocierile s-au blocat în absența unui consens, fiecare partid venind cu propriul set de propuneri, adesea contradictorii.
Propunerile PNL: Impozite mai mari, fără studii de impact
Partidul Național Liberal a propus:
- Creșterea impozitului pe dividende la 16%;
- Majorarea impozitului pe profit la 19%;
- Introducerea unei contribuții CASS de 10% pentru pensiile care depășesc 2.500 de lei.
Toate aceste măsuri au fost criticate pentru că nu sunt însoțite de studii de impact. PSD s-a opus ferm acestor inițiative, în timp ce USR a ridicat multiple observații.
Propunerile USR: Creșteri de TVA și privatizări în serie
Uniunea Salvați România a mers pe o linie de liberalizare economică și consolidare fiscală, venind cu următoarele propuneri:
- Creșterea TVA în HoReCa la 19%;
- Majorarea cotei standard de TVA la 21%, iar a celei reduse de la 9% la 12%;
- Listarea și privatizarea unor companii strategice: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Portul Constanța, Salrom;
- Eliminarea facilității prin care persoanele cu contract de muncă și venituri din drepturi de autor plătesc CAS și CASS doar la plafon (susținută și de PNL).
PSD s-a opus vehement creșterii generale a TVA, argumentând că o astfel de măsură ar duce la scăderea consumului și implicit la recesiune. Social-democrații au cerut, în compensație, scăderea TVA la 5% pentru medicamente și alimente.
Propunerile PSD: Taxă de solidaritate și accize mai mari
Partidul Social Democrat a venit cu un set de măsuri care vizează în special veniturile mari și consumul de lux:
- Impozit de 2% pe tranzacții de externalizare a veniturilor (impact estimat: 3,5 miliarde lei);
- Taxă de solidaritate pentru veniturile nete mai mari de 10.000 lei – 16% pe diferență, valabilă până la finalul lui 2025;
- Impozit progresiv din 2026 (impact anual estimat: 0,8% din PIB);
- Creșterea accizelor cu 20%, cu excepția carburanților;
- Impozite mai mari pe jocuri de noroc și produse de lux;
- Eliminarea impozitului redus (5%) pentru cluburi și baruri de noapte;
- Impozitarea câștigurilor din tranzacții cu criptomonede.
Propunerile au fost respinse în mare parte de PNL și USR, ceea ce a blocat negocierile și a amânat un posibil acord privind reforma fiscală.
Lipsa consensului blochează reforma fiscală
Concluzia întâlnirii este clară: nu există consens între partide, iar Guvernul se află într-o poziție dificilă în privința construcției bugetare pentru 2025. Atât presiunile de la Bruxelles, cât și nevoia internă de consolidare fiscală obligă la adoptarea unor măsuri ferme.
Este însă evident că, în lipsa unui acord politic solid, România riscă întârzieri în implementarea reformelor esențiale pentru reducerea deficitului bugetar și atragerea fondurilor europene.
