Banca Națională a României arată, în minuta ședinței de politică monetară din 17 februarie 2026, că evaluările actuale indică o înrăutățire a perspectivei inflației, în special pe segmentul de mijloc al orizontului de prognoză.
Potrivit noilor estimări, rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 9,8% în iunie 2026, peste nivelul de 9,2% anticipat anterior pentru același moment. Pentru decembrie 2026, prognoza indică o rată de 3,9%, comparativ cu 3,7% în proiecția precedentă. La finalul anului 2027, inflația ar urma să coboare la 2,9%, nivel apropiat de cel estimat anterior.
BNR estimează că inflația va reintra în intervalul țintei abia în trimestrul II 2027, ușor mai târziu decât se anticipa în prognoza anterioară, și va rămâne în jumătatea superioară a intervalului până la finele orizontului de proiecție.
Factori de presiune: energie, alimente și efecte de bază
Creșterea temporară a inflației din trimestrul II 2026 este pusă în principal pe seama efectelor de bază din energie, a majorării cotațiilor unor mărfuri și a eliminării, la 1 aprilie 2026, a plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază.
Membrii Consiliului au remarcat că acțiunea factorilor de pe partea ofertei va redeveni inflaționistă în trimestrul II 2026, urmând ca ulterior să capete un caracter dezinflaționist, odată cu epuizarea efectelor generate de eliminarea plafonului la energia electrică și de majorarea TVA și a accizelor.
Balanța riscurilor rămâne înclinată în sens ascendent, în contextul incertitudinilor legate de expirarea schemei de plafonare a prețului la gaze pentru consumatorii casnici, precum și al posibilelor scumpiri suplimentare la energie și al evoluției prețului petrolului pe fondul tensiunilor geopolitice.
Economia, sub presiunea consolidării bugetare
Activitatea economică s-a contractat în trimestrul IV 2025 cu 1,9%, după un recul de 0,1% în trimestrul III. Pe ansamblul anului 2025, economia a crescut cu doar 0,6%, în ușoară încetinire față de 2024.
BNR estimează că economia va resimți intens și în prima jumătate a anului 2026 efectele măsurilor de consolidare bugetară și ale inflației ridicate, care vor afecta în special venitul disponibil real al populației. Consumul gospodăriilor va avea o creștere modestă în 2026, în timp ce investițiile, susținute inclusiv de fondurile europene din cadrul Next Generation EU și PNRR, vor rămâne principalul motor al avansului PIB.
Deficitul de cont curent este așteptat să rămână la un nivel ridicat, peste standardele europene, constituind în continuare o vulnerabilitate majoră pentru economie și un risc pentru stabilitatea macroeconomică.
Piața muncii și costurile salariale, în atenția BNR
Un punct sensibil semnalat în cadrul ședinței îl reprezintă dinamica viitoare a costurilor cu forța de muncă. Membrii Consiliului și-au exprimat preocuparea cu privire la majorarea salariului minim brut de la 1 iulie 2026, dar și la persistența unor dezechilibre între cererea și oferta de forță de muncă în anumite sectoare.
Costurile unitare cu forța de muncă au revenit la niveluri de două cifre în sectorul serviciilor, iar în industrie rămân ridicate din perspectiva competitivității externe. Există riscul ca aceste evoluții să reamplifice presiunile salariale în mediul privat, într-un context în care anticipațiile inflaționiste pe termen scurt sunt încă la niveluri înalte.
În sens opus, măsurile de consolidare fiscală și restrângerea angajărilor în sectorul public ar putea tempera dinamica salariilor și a cererii interne.
Decizia de politică monetară: dobânda-cheie rămâne la 6,50%
În ședința din 17 februarie 2026, Consiliul de administrație al BNR a decis, în unanimitate, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%. Totodată, rata facilității de creditare (Lombard) a fost menținută la 7,50%, iar cea aferentă facilității de depozit la 5,50%. Nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută au rămas nemodificate.
BNR subliniază importanța implementării consecvente a măsurilor fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului și menținerea încrederii investitorilor, într-un context marcat de tensiuni comerciale globale și conflicte geopolitice, care pot genera volatilitate pe piețele financiare.
