Boom-ul inteligenței artificiale a dus, în 2025, la eliberarea în atmosferă a unei cantități de dioxid de carbon comparabile cu emisiile totale ale orașului New York, potrivit unor estimări recente.
Impactul global asupra mediului al acestei tehnologii aflate în plină expansiune a fost evaluat într-un studiu publicat miercuri, care arată, de asemenea, că utilizarea apei asociată inteligenței artificiale depășește în prezent întreaga cerere globală de apă îmbuteliată.
Datele au fost compilate de academicianul olandez Alex de Vries-Gao, fondatorul Digiconomist, o companie care analizează consecințele neintenționate ale tendințelor digitale. El susține că acestea reprezintă prima încercare de a măsura impactul specific al inteligenței artificiale, și nu al centrelor de date în general, în contextul în care utilizarea chatboturilor precum ChatGPT de la OpenAI și Gemini de la Google a explodat în 2025.
Potrivit estimărilor, emisiile de gaze cu efect de seră generate de utilizarea inteligenței artificiale sunt acum echivalente cu peste 8% din emisiile globale ale aviației. Studiul s-a bazat pe rapoartele proprii ale companiilor tehnologice, iar autorul solicită reguli mai stricte pentru ca acestea să fie mai transparente în privința impactului lor climatic.
Societatea este cea care plătește aceste costuri
„Costul de mediu este uriaș în termeni absoluți”, a declarat de Vries-Gao. „În prezent, societatea este cea care plătește aceste costuri, nu companiile de tehnologie. Întrebarea este: este corect? Dacă ele culeg beneficiile acestei tehnologii, de ce nu ar suporta și o parte din costuri?”
Cercetătorul a constatat că amprenta de carbon a sistemelor de inteligență artificială în 2025 ar putea ajunge la 80 de milioane de tone, iar consumul de apă ar putea atinge 765 de miliarde de litri. El a precizat că este pentru prima dată când impactul AI asupra resurselor de apă este estimat și că rezultatele arată că utilizarea apei doar de către AI este cu peste o treime mai mare decât estimările anterioare privind consumul total de apă al tuturor centrelor de date.
Rezultatele au fost publicate în revista academică Patterns. Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a anunțat anterior, în acest an, că centrele de date axate pe AI consumă cantități de electricitate comparabile cu topitoriile de aluminiu, iar consumul de energie al centrelor de date este de așteptat să se dubleze până în 2030.
Publicul plătește factura de mediu pentru unele dintre cele mai bogate companii de pe planetă
„Aceasta este încă o dovadă că publicul plătește factura de mediu pentru unele dintre cele mai bogate companii de pe planetă”, a declarat Donald Campbell, director de advocacy la Foxglove, o organizație non-profit din Marea Britanie care militează pentru echitate în domeniul tehnologiei. „Mai grav, este probabil doar vârful aisbergului. Frenezia construirii de centre de date, alimentată de inteligența artificială generativă, abia începe.”
„Doar una dintre aceste noi facilități de tip ‘hiperscale’ poate genera emisii climatice echivalente cu cele ale mai multor aeroporturi internaționale. Iar numai în Marea Britanie există aproximativ 100–200 de astfel de proiecte aflate în faza de planificare”, a adăugat Campbell.
IEA a raportat că cele mai mari centre de date dedicate inteligenței artificiale construite în prezent vor consuma fiecare o cantitate de electricitate echivalentă cu cea utilizată de două milioane de gospodării. Statele Unite dețin cea mai mare pondere a consumului de electricitate al centrelor de date (45%), urmate de China (25%) și Europa (15%).
Cel mai mare centru de date planificat în Marea Britanie, amplasat pe locul unei foste centrale pe cărbune din Blyth, Northumberland, este estimat să emită peste 180.000 de tone de CO₂ pe an la capacitate maximă – echivalentul emisiilor generate de peste 24.000 de locuințe.
