Curtea Constituțională a României (CCR) a dezbătut miercuri nouă sesizări ce vizează al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament.
Opt dintre aceste sesizări au fost depuse de AUR, SOS România și Partidul Oamenilor Tineri (POT), care au acuzat lipsa dezbaterii parlamentare și „confiscarea rolului legislativ de către Executiv”.
Cea de-a noua sesizare aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) și privește legea ce modifică regimul pensiilor de serviciu ale magistraților. Pronunțarea în acest caz a fost amânată pentru 8 octombrie.
Deciziile anunțate de CCR
În urma ședinței de miercuri, CCR a stabilit:
- Amânare până pe 8 octombrie pentru decizia privind pensiile de serviciu, legea sănătății și legea privind redresarea resurselor publice.
- Respingerea obiecțiilor referitoare la Legea privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome.
- Amânare până pe 8 octombrie pentru legea guvernanței corporative a întreprinderilor publice.
Contestarea ICCJ: independența justiției, în joc
Înalta Curte a transmis că legea care schimbă condițiile de pensionare pentru judecători și procurori contravine a peste 37 de decizii obligatorii ale CCR și afectează independența justiției.
„Statutul constituțional al judecătorului nu este un privilegiu, ci o garanție esențială a statului de drept”, a subliniat instanța supremă.
Conform noii legi, magistrații cu o vechime totală de cel puțin 35 de ani, dintre care minimum 25 de ani doar în magistratură, se pot pensiona la vârsta standard și beneficiază de o pensie de serviciu de 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din venitul net din ultima lună de activitate.
AUR a transmis că guvernul a „forțat” adoptarea pachetului legislativ prin asumarea răspunderii, ocolind Parlamentul. Formațiunea a acuzat o „fraudă constituțională” și a avertizat asupra „derapajelor autoritare”.
