Curtea Constituțională a României (CCR) a reluat miercuri analiza legilor pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament, în cadrul pachetului al doilea de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar.
În urma deliberărilor, judecătorii au decis amânarea mai multor hotărâri până la data de 20 octombrie, printre care și cea privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților, un proiect contestat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
UPDATE
La ședința precedentă din 24 septembrie, CCR a amânat o primă dată pronunțarea asupra aceluiași set de legi, invocând necesitatea unor analize suplimentare.
Reforma pensiilor de serviciu, din nou amânată
Pe lista deciziilor amânate de Curte se află Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, care vizează schimbarea condițiilor de pensionare pentru magistrați și alți beneficiari de pensii speciale.
Proiectul prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare, recalcularea bazelor de calcul și limitarea cumulului de beneficii, măsuri criticate de o parte a sistemului judiciar. ÎCCJ a sesizat CCR, susținând că modificările ar încălca principiile independenței justiției și drepturile câștigate.
Știrea inițială
Printre actele normative supuse controlului se află și legea privind reforma pensiilor magistraților, un subiect intens dezbătut și contestat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Decizia CCR este una esențială pentru echilibrul bugetar și pentru continuarea reformelor asumate de România în fața Comisiei Europene, într-un context în care Guvernul a mizat pe angajarea răspunderii pentru a grăbi adoptarea pachetului de legi.
Reforma pensiilor speciale, în centrul atenției CCR
Pe ordinea de zi a Curții se află obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de ÎCCJ. Proiectul aduce modificări semnificative condițiilor de pensionare pentru magistrați, inclusiv vârsta de retragere, baza de calcul și perioadele minime de activitate.
Judecătorii constituționali vor decide dacă forma actuală a legii respectă principiile constituționale privind independența justiției, separația puterilor în stat și drepturile dobândite.
Alte legi contestate din pachetul guvernamental
CCR va analiza, de asemenea, obiecțiile de neconstituționalitate formulate de Opoziție asupra altor legi din pachetul de reforme:
- Legea pentru modificarea OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, contestată de 28 de senatori și 51 de deputați din grupurile AUR, SOS România și Partidul Oamenilor Tineri;
- Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice, contestată de aceleași grupuri parlamentare;
- Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sănătății, de asemenea atacată de partidele de opoziție.
Aceste acte normative fac parte din al doilea pachet de măsuri economico-bugetare lansat de Guvern în 2024, menit să reducă deficitul și să asigure un echilibru între cheltuielile publice și veniturile la bugetul de stat.
Decizia, amânată în septembrie
CCR a amânat o primă decizie pe 24 septembrie, după ce a analizat sesizările Opoziției și pe cea depusă de ÎCCJ privind pensiile de serviciu. La acea dată, judecătorii constituționali au respins doar obiecțiile referitoare la legea privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, însă au menținut în analiză celelalte proiecte de lege.
Miercuri, Curtea urmează să revină asupra dosarelor amânate, inclusiv asupra legii guvernanței corporative, una dintre cele mai contestate modificări din pachetul fiscal, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament.
Miza politică și economică a deciziei
O decizie de neconstituționalitate ar însemna întârzierea aplicării reformelor cerute prin PNRR, ceea ce ar putea afecta relația României cu partenerii europeni și obținerea fondurilor din tranșele viitoare.
Pe de altă parte, validarea întregului pachet ar întări poziția Guvernului, aflat sub presiunea menținerii echilibrului bugetar și a stabilității politice înaintea unui an electoral complex.
