Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că ia în calcul mai multe opțiuni „foarte dure” în relația cu Iranul, unde de peste două săptămâni au loc proteste antiguvernamentale.
Potrivit The Wall Street Journal, SUA și-au avertizat aliații din Orientul Mijlociu că ar trebui să fie pregătiți pentru posibile lovituri asupra Iranului. Cum ar putea arăta o intervenție militară americană (dacă va exista una) nu a fost anunțat oficial. Ziarul britanic The Telegraph a analizat patru scenarii posibile.
„Lovituri simbolice”
Prima variantă presupune un atac aerian „simbolic” sau o serie de lovituri menite doar să transmită Teheranului că reprimarea violentă a protestatarilor este inacceptabilă și să confirme amenințările președintelui Trump privind un atac asupra Iranului dacă autoritățile vor începe să ucidă demonstranți.
Țintele ar putea fi obiective legate de programul nuclear iranian sau de structurile de forță, precum bazele Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC). Pentru a amplifica impactul, SUA ar putea lovi chiar o instituție oficială din Teheran. Pentru o astfel de operațiune ar fi suficiente forțele militare americane deja prezente în regiunea Golfului Persic.
Potrivit The Telegraph, acest semnal ar putea fi suficient pentru a „convinge regimul să atenueze represiunea sângeroasă”. Pe de altă parte, dacă atacul este prea simbolic, ar putea avea efect invers, demonstrând că SUA nu intenționează, de fapt, o intervenție serioasă.
Bombardamente masive de durată
A doua opțiune ar fi o campanie militară de amploare, cu scopul de a răsturna regimul iranian. În acest caz, SUA ar trebui să bombardeze nu doar sedii ale structurilor militare, ci și numeroase baze ale IRGC din întreaga țară.
The Telegraph amintește că în iunie 2025 aviația israeliană a lovit timp de aproape două săptămâni obiective din Iran, fără a reuși schimbarea regimului. Prin urmare, SUA ar fi nevoite să desfășoare bombardamente și mai ample și mai îndelungate. Țintele ar include nu doar lideri-cheie ai regimului, ci și instituții precum mass-media de stat, instanțe și parchete.
Pentru o astfel de campanie, SUA ar trebui să aducă forțe suplimentare în regiune, inclusiv grupuri de portavioane, cel mai apropiat aflându-se în prezent în Marea Chinei de Sud, la mii de kilometri de Golful Persic.
Teoretic, SUA ar putea folosi avioane staționate pe baze ale statelor aliate, însă nu este sigur că aceste țări ar accepta, de teama unor represalii iraniene. Există, de asemenea, riscul ca, în fața unei agresiuni externe majore, populația Iranului să se solidarizeze cu regimul.
Asasinarea lui Ali Khamenei
Criza economică din Iran, care a declanșat protestele, nu poate fi depășită complet fără ridicarea sancțiunilor internaționale. Mulți oficiali iranieni înțeleg acest lucru, însă nu și liderul suprem Ali Khamenei. În al treilea scenariu, SUA ar putea încerca să-l elimine, pentru a deschide calea unei transformări mai moderate a regimului.
Pentru administrația Trump, aflată – potrivit The Telegraph – într-o stare de euforie după operațiunea de capturare a președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, această opțiune ar putea fi tentantă. Washingtonul ar putea miza pe existența unor actori din interiorul regimului iranian dispuși, după eliminarea lui Khamenei, să accepte cererile SUA în schimbul menținerii puterii: renunțarea la ambițiile nucleare și reducerea represiunii.
Există însă riscuri majore. În primul rând, protestatarii iranieni, care își riscă viața sperând în căderea regimului, ar putea percepe eventuale înțelegeri între Washington și elitele de la putere drept o trădare. În al doilea rând, Khamenei este nu doar lider politic, ci și religios al șiiților, iar asasinarea sa ar putea destabiliza relațiile interconfesionale în întregul Orient Mijlociu și declanșa un război regional de amploare.
Războiul cibernetic
A patra variantă presupune renunțarea la acțiuni militare directe și sprijinirea mai activă a protestatarilor, în speranța că aceștia vor răsturna singuri regimul.
În acest scenariu, SUA ar putea lansa atacuri cibernetice pentru a sparge blocada informațională, permițând activiștilor să comunice cu exteriorul și să se coordoneze mai eficient. De asemenea, ar putea fi organizată contrabanda pe scară largă cu terminale Starlink, pentru a oferi acces la internet unui număr mare de iranieni. În paralel, SUA ar putea ataca rețelele guvernamentale iraniene, perturbând coordonarea dintre armată și oficiali.
Totuși, potrivit unor analiști, momentul ar fi fost deja ratat. Astfel de măsuri ar fi putut oferi un avantaj protestatarilor dacă ar fi fost luate cu câteva zile mai devreme. În prezent, fără o intervenție externă directă, autoritățile iraniene par capabile să înăbușe protestele, concluzionează The Telegraph.
