Sute de milioane de oameni de pe tot globul trăiesc în mijlocul unor temperaturi fără precedent, iulie devenind cea mai călduroasă lună înregistrată.
Cum afectează căldura organismul?
„Stresul termic înseamnă că organismul se confruntă cu o acumulare profundă de căldură – mai mult decât poate elibera”, a spus Uwe Reischl, profesor la școala de sănătate publică și a populației de la Universitatea de Stat din Boise.
În funcție de severitatea căldurii, simptomele pot varia de la incomode la cele fatale.
Temperatura „optimă” a corpului
Temperatura internă „optimă” la care corpurile noastre funcționează confortabil este de aproximativ 36,8 C. Deși variază ușor de la persoană la persoană, temperatura centrală a corpului trebuie să rămână într-un interval restrâns de 36-37 C pentru a proteja organele și pentru ca celulele să funcționeze cel mai bine.
Când corpul devine prea fierbinte, vasele de sânge din piele se dilată și transpirația este eliberată. Căldura este disipată prin evaporarea transpirației, care răcește suprafața pielii, eliberând căldura.
Umiditatea ridicată poate împiedica acest proces natural de răcire. Și când indicele de căldură – o măsurătoare combinată a temperaturii și umidității aerului – atinge 32 C, riscul de îmbolnăvire legată de căldură începe să crească.
În primul rând, crampe și oboseală
Unele dintre primele simptome fizice ale bolilor legate de căldură sunt crampele musculare, care pot apărea pe tot corpul.
Următoarea etapă este epuizarea termică – o afecțiune mai gravă care apare atunci când organismul încă nu poate scăpa de excesul de căldură. Semnele pot include:
- Oboseală
- Durere de cap
- Amețeli
- Greaţă
- Gură uscată
- Vărsături
„Nu toată lumea va prezenta aceleași simptome”, a spus Gredia Huerta-Montañez, medic pediatru și cercetător în domeniul sănătății mediului la Universitatea Northeastern. „Este ușor să le ignorăm, așa că trebuie să continuăm să educăm comunitățile.”
În interiorul corpului, inima accelerează, iar mușchii încetinesc
În interiorul corpului, excesul de căldură are un efect dramatic. Inima trebuie să pompeze mai repede pentru a stimula mai mult fluxul de sânge către piele, astfel încât căldura să poată fi eliberată. Pentru a reduce cantitatea de căldură produsă de mușchi, corpul devine lent și se mișcă mai încet.
Respirația devine mai grea pe măsură ce corpul încearcă să primească mai mult oxigen.
Urinarea devine mai puțin frecventă, deoarece organismul încearcă să rețină cât mai mult lichid. Cu toate acestea, se pot pierde cantități mari de lichid din cauza ratelor de transpirație crescute (care pot depăși 2 litri pe oră la adulții tineri sănătoși), ceea ce înseamnă că deshidratarea se poate dezvolta rapid.
Fluxul de sânge către tractul gastrointestinal și rinichi este redus, ceea ce, dacă este susținut pe perioade prelungite, poate provoca leziuni ale acestor organe.
Cea mai periculoasă etapă: insolația
Insolația este cea mai gravă etapă legată de căldură. Când corpul atinge 39 C sau mai mult, organe precum creierul, inima, intestinul și rinichii pot fi deteriorate.
O victimă a insolației poate suferi modificări bruște ale funcției cognitive și ale stării mentale, cum ar fi confuzie, halucinații și convulsii. O persoană poate cădea inconștientă și, în cazuri extreme, poate intra în stop cardiac.
Insolația este o urgență medicală și este important să încercați să reglați temperatura persoanei și să căutați ajutor rapid.
Fereastra în care poate deveni fatală este scurtă și chiar și pentru supraviețuitori pot apărea complicații de sănătate pe termen lung.
