Cetățenii români, polonezi și sloveni din Bosnia-Herțegovina nu vor putea participa la alegerile europarlamentare din 9 iunie din cauza refuzului reprezentanților sârbi din guvernul central bosniac.
Motivul boicotului ar fi legat de votul exprimat de România, Polonia și Slovenia în Adunarea Generală a ONU pentru o rezoluție care condamnă genocidul de la Srebrenica, informează mass media locală, conform Reuters.
Ministrul sloven de externe, Tanja Fajon, a protestat oficial, calificând această atitudine drept inacceptabilă şi contrară practicii tradiţionale, informează agenţia slovenă STA.
Aceasta din urmă semnalează că guvernul bosniac a respins cererea ca slovenii să poată vota la ambasada Sloveniei de la Sarajevo, întrucât refuzul manifestat de miniştrii sârbo-bosniaci a împiedicat realizarea consensului necesar pentru decizii de acest fel.
Mass-media bosniace semnalează de asemenea că reprezentanţii sârbilor s-au opus cererilor formulate de Polonia, România şi Slovenia pentru organizarea votului cetăţenilor din aceste ţări aflaţi în Bosnia-Herţegovina.
Titulara Externelor din Slovenia a menţionat la rândul ei că acest veto al sârbilor bosniaci are legătură cu sprijinul pe care cele trei state membre ale UE l-au dat pe 23 mai în Adunarea Generală a ONU unei rezoluţii ce condamnă genocidul comis în iulie 1995 de trupele sârbilor bosniaci asupra civililor musulmani în localitatea Srebrenica.
Veto-ul afectează circa 2.000 de cetăţeni sloveni aflaţi în Bosnia-Herţegovina, la fel şi pe cetăţenii polonezi şi români.
Bosnia-Herţegovina este împărţită de la încheierea războiului civil, în anul 1995, în două entităţi autonome, Republica Srpska şi Federaţia croato-musulmană, statul bosniac având de asemenea instituţii de putere centrale.
