La sfârșitul lunii septembrie, Administrația Spațiului Cibernetic din China a anunțat o campanie de două luni pentru a elimina de pe rețelele de socializare conținutul care „exagerează sentimentele negative și pesimiste” și promovează „narațiuni defetiste”, cum ar fi ideea că „a munci din greu este inutil”.
New York Times a relatat despre campanie.
Drept urmare, conturile mai multor bloggeri cunoscuți au fost blocate. Printre aceștia s-au numărat doi bloggeri care promovau un stil de viață minimalist și renunțarea la ambițiile de carieră. Un altul a fost vizat pentru că a susținut că alegerea rațională din punct de vedere economic nu este să te căsătorești sau să ai copii.
Un comentator care s-a plâns că calitatea vieții în Occident este mai mare decât în China a fost, de asemenea, interzis. Unii dintre bloggerii blocați au avut audiențe de ordinul zecilor de milioane.
În diverse orașe chineze, autoritățile locale au ordonat blocarea conturilor de socializare care se plâng de calitatea mediului urban și de prețurile locuințelor. Peste 1.200 de conturi au fost blocate pe Weibo pentru „răspândirea de zvonuri” despre starea economiei și a serviciilor sociale din țară.
Cenzură ”ca pe vremurile bune”
Discuțiile despre moartea actorului Yu Menglong au fost, de asemenea, drastic reduse.
Autoritățile susțin că acesta a căzut accidental de la fereastră, dar o teorie populară online este că a fost vorba de o sinucidere: se presupune că actorul a cedat stresului extrem, nedreptății și corupției din industria spectacolului chineză. Peste 1.500 de conturi Weibo care răspândeau această teorie au fost blocate sau șterse.
Mai multe platforme au blocat videoclipurile lui Hu Chenfeng, în care acesta discuta despre sărăcie și inegalitate în societatea chineză. Acest blogger este cunoscut pentru transformarea cuvântului „Android” într-un adjectiv. Inițial, acesta punea în contrast „oamenii Apple” cu „oamenii Android” – adică bogați și săraci.
Acum, tinerii chinezi pot folosi termenul „Android” pentru a descrie, de exemplu, locuințele.
Cenzura se aplică și celor care spun și scriu că persoanele din familii sărace din China au șanse mici de mobilitate socială: fără conexiuni, nu își pot face o carieră în industrii prestigioase precum IT sau finanțe.
Propagandă lucrează din greu
În cele din urmă, discuțiile despre știrile despre crimele violente motivate de frustrare și, poate, de lipsa îngrijirii sănătății mintale în China sunt reduse. Aceasta include, de exemplu, seria de atacuri din 2024 care au lăsat zeci de morți.
Atacatorii nu aveau nicio legătură și au folosit metode diferite (un atac cu cuțitul, o mașină care s-a izbit de mulțime), dar aceste crime aveau un motiv comun: setea de „răzbunare împotriva societății” pentru lipsa de perspective în viață.
În același timp, mass-media de stat (cum ar fi ziarul oficial Cotidianul Poporului și Televiziunea Centrală Chineză ) desfășoară „muncă explicativă”. Conform propagandei, statul luptă împotriva „prădătorilor emoționali” care spun „cele mai întunecate povești” pentru clicuri.
Conducerea chineză consideră „răspândirea melancoliei” și abandonarea obiectivelor tradiționale (munca îndelungată, întemeierea unei familii, aspirația la ascensiune socială) o problemă politică serioasă, potrivit The New York Times. În 2025, un număr record de absolvenți – 12,2 milioane – vor intra pe piața muncii din China.
Între timp, creșterea economică a Chinei încetinește și, evident, nu există suficiente locuri de muncă disponibile pentru toată lumea. Numărul tinerilor șomeri este în creștere – iar printre aceștia, deziluzia și pasivitatea cresc.
