Ministerele de Externe europene analizează un raport detaliat, după vizita directorului agenției la Moscova. Potrivit informațiilor obținute de guvernul lituanian, Rusia ar urma să lanseze de pe nave dronele Gerbera, cu o autonomie de 600 km, scrie El Mundo.
Rusia ar pregăti noi atacuri cu drone în Europa
Rusia pregătește noi atacuri cu drone în Europa, dar de această dată ar urma să vizeze țări mediteraneene. Serviciile de informații ale Statelor Unite au obținut informații despre planurile Kremlinului de escaladare a conflictului și le-au transmis mai multor guverne europene. „Vor folosi drone lansate de pe mare, ascunse într-un container de pe o navă; nu este deloc dificil”, explică o sursă apropiată de Ministerul Apărării din Lituania, care a vorbit sub protecția anonimatului.
Justificarea unei asemenea escaladări se află de mult timp pe masă. Moscova a insistat în repetate rânduri că furnizarea de armament, informații și consilieri militari Ucrainei transformă țările occidentale în participante la război și în ținte legitime.
Până acum, Rusia a acționat sub ceea ce experții numesc „pragul războiului”, evitând astfel acțiunile care ar putea provoca un răspuns coordonat al NATO, dar a desfășurat o campanie tot mai amplă de sabotaj împotriva unor obiective din țările care sprijină Ucraina, precum și incidente izolate, aparent menite să testeze limitele și să verifice reacția.
O primă escaladare a avut loc atunci când 19 drone, care zburau fără muniție, au deviat spre spațiul aerian polonez în urmă cu un an. Marele punct de cotitură a fost recentul incident cu drone înarmate de pe aeroportul din Leipzig , pe care autoritățile germane îl atribuie serviciilor de informații ruse.
Drone Gerbera, cu o autonomie declarată de 600 de kilometri
Autoritățile lituaniene cunosc acum inclusiv tipul de dronă pe care rușii l-ar putea folosi împotriva Spaniei, Franței sau Italiei. Ar fi vorba despre Gerbera: o dronă care măsoară aproximativ doi metri, are o anvergură a aripilor de 2,5 metri, cântărește până la 18 kilograme, atinge aproximativ 160 de kilometri pe oră și are o autonomie maximă declarată de 600 de kilometri, în funcție de încărcătura explozivă transportată sau de alte variabile, precum vântul. O navă comercială poate transporta mai multe astfel de aparate, iar lansarea lor cu ajutorul unei catapulte este mult mai simplă decât în cazul dronelor Shahed sau Geran, considerabil mai mari.
De la o distanță de 200 sau 300 de kilometri de coastă, zborul ar dura aproximativ între o oră și un sfert și două ore, în funcție de viteza reală. Încărcătura sa redusă nu este suficientă pentru a distruge o instalație de mari dimensiuni, dar poate provoca un incendiu, poate avaria echipamente expuse sau poate duce la închiderea temporară a unui port ori aeroport. Efectul urmărit ar putea fi politic și economic, pe lângă cel material.
Raportul CIA, transmis după vizita directorului agenției la Moscova
Lituania — la fel ca alte țări — deține aceste informații de la scurt timp după misterioasa vizită la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe , din 25 august. Ratcliffe a sosit la bordul unui avion militar american care făcuse escală la Riga, în plin flanc baltic al NATO. Nu există informații publice că ar fi avut întâlniri în Letonia, deși surse diplomatice dintr-o țară baltică confirmă că știau dinainte despre călătorie și că ulterior au fost informate despre conținutul acesteia. The Wall Street Journal și Politico au afirmat că Ratcliffe s-a deplasat pentru a avertiza Rusia împotriva oricărui atac sau a oricărei provocări la adresa NATO.
Potrivit unor surse care cunosc conținutul avertismentului, guvernele Spaniei, Franței și Italiei au fost, de asemenea, informate că Rusia pregătea o posibilă operațiune cu drone împotriva uneia dintre aceste țări. Iar acest avertisment coincide cu reacția excepțională a lui Emmanuel Macron: după ce a convocat Consiliul de Apărare pe 16 septembrie, două zile mai târziu i-a chemat la Palatul Élysée pe liderii tuturor partidelor și pe candidații la alegerile prezidențiale din 2027. Mai mulți analiști din domeniul apărării consultați au confirmat că știu despre existența unui raport CIA care a circulat prin ministerele de Externe europene, foarte precis în descrierea atacului și căruia francezii i-au acordat o mare credibilitate.
De ce un atac în Spania, Franța sau Italia?
De ce un atac în Spania, Franța sau Italia? Toate cele trei țări vor avea campanii electorale și alegeri în 2027 și dispun de forțe radicale capabile să exploateze teama și oboseala provocată de războiul din Ucraina. Mai ales în Franța și Italia există legături sau poziții clar apropiate de interesele Kremlinului. Chiar ieri, candidatul de stânga Jean-Luc Mélenchon a atribuit intensificarea amenințării ruse în Europa „atacurilor cu rază lungă de acțiune” lansate de Ucraina pe teritoriul rus.
Keir Giles, analist britanic specializat în strategia militară rusă, care a lucrat pentru Academia de Apărare a Regatului Unit, avertizează că distanța Spaniei față de granița rusă nu îi garantează securitatea. „Nu neapărat țările din prima linie vor fi vizate. Ținta va fi acolo unde se află punctul cel mai slab al Europei”, susține el. Printre posibilele puncte vulnerabile, acesta menționează „țări precum Regatul Unit sau Spania, care nu au investit în sisteme integrate de apărare antiaeriană și antirachetă adecvate amenințării ruse”.
Obiectivul principal al unei acțiuni cu drone Gerbera lansate de pe o navă comercială nu ar trebui neapărat să fie provocarea unor distrugeri de amploare. Cu o încărcătură explozivă de aproximativ patru sau cinci kilograme, aparatul este mai util pentru închiderea unui aeroport, provocarea unui incendiu, survolarea unei instalații militare sau demonstrarea faptului că Rusia poate ajunge în spatele liniilor europene. „Rusia urmărește unde va avea cel mai mare impact orice acțiune, din cauza lipsei de reziliență, a apărării civile și a fragilității politice”, afirmă Giles. Alegerea țintei, explică el, răspunde unei „ecuații care se schimbă continuu”: Moscova calculează unde poate obține cel mai mare rezultat cu riscurile și resursele pe care este dispusă să și le asume.
Lansarea dronelor de pe nave, un scenariu semnalat anterior
Ideea unei lansări de pe mare împotriva NATO a fost semnalată deja de publicația ucraineană Defense Express, în urmă cu exact un an: drone Gerbera transportate pe petrolierele flotei-fantomă și lansate cu ajutorul catapultelor din apele internaționale. „Federația Rusă exersase deja lansarea vehiculelor aeriene fără pilot de pe nave. De exemplu, în 2020, ZALA (o companie rusă producătoare de drone, afiliată concernului de armament Kalașnikov) a efectuat lansări demonstrative, lansând drone de pe o ambarcațiune aflată în mișcare”.
În octombrie 2024, Rusia a reluat aceste experimente de pe o platformă maritimă practic staționară. Dincolo de exerciții, a existat deja un incident îngrijorător în Marea Baltică: în februarie, o unitate navală suedeză a detectat o dronă care decola de pe nava rusă de informații electronice Zhigulevsk, în strâmtoarea Öresund. Suedia a bruiat aparatul și a calificat zborul drept o încălcare a spațiului său aerian. Tocmai în acele zile, portavionul francez Charles de Gaulle se afla la Malmö: drona a rămas la o distanță de peste 10 kilometri și nu a fost identificată. Iar pe 14 septembrie, o navă de război rusă a lansat două rachete de semnalizare de urgență către un elicopter militar danez care desfășura activități de supraveghere de rutină în apele internaționale ale Mării Baltice.
Posibile ținte în sudul Franței
În cercurile ruse apropiate mediului militar, flancul sudic al Mediteranei este deja prezentat drept o cale de amenințare a Franței, fiind difuzată inclusiv o listă de posibile ținte. Pe 19 septembrie, la doar o zi după reuniunea convocată de Macron, influentul canal de Telegram Rybar a publicat o hartă a Mediteranei sub titlul „Medicină rusească împotriva aroganței franceze”. Textul imagina furnizarea de drone Geran-5 Algeriei și indica faptul că acestea ar putea ajunge la fabrici aeronautice, baze militare, centrale nucleare și complexe petrochimice din sudul Franței.
„Impresia pe care rușii vor să o creeze este că au propria lor operațiune Spider Web”, explică sursa lituaniană, făcând referire la spectaculoasa operațiune în care Ucraina a ascuns drone în containere transportate cu camioane prin Rusia, fără știrea șoferilor, și le-a lansat în apropierea aerodromurilor rusești pentru a distruge o serie de avioane. Surse din serviciile de informații ale țărilor baltice leagă agresivitatea tot mai mare a Rusiei de pagubele pe care atacurile ucrainene le provoacă sectorului său energetic.
Avertismente din Polonia și Lituania
Intensificarea recentă a activităților de sabotaj rusești urmărește mai multe obiective: reducerea sprijinului pentru Ucraina, provocarea unor diviziuni în NATO și alarmarea populației europene. Polonia deține, de asemenea, informații similare. Prim-ministrul Donald Tusk a avertizat asupra unor posibile atacuri rusești cu drone sau rachete împotriva țărilor care ajută Ucraina și a subliniat că statele și-au demonstrat deja capacitatea de a opri acest tip de operațiuni sau de a-i identifica pe autorii și comanditarii acestora. Ministrul lituanian de Externe, Kęstutis Budrys, avertizează: „Rusia nu se va ascunde. Trebuie pur și simplu să evităm consecințele”.
Anvergura aripilor dronei Gerbera este puțin mai mare decât lățimea interioară obișnuită a unui container. Aceasta ar putea fi transportată cu aripile demontate, pliată sau așezată în diagonală și pregătită pe punte. Astfel de drone au survolat deja cerul UE: Gerbera-2 (o variantă a acestei drone rusești), recuperată recent în largul coastei poloneze, avea un focos cu fragmentare, prevăzut cu detonator, și aproximativ patru kilograme de exploziv. Însă acel incident nu a implicat o lansare de pe mare; cel mai probabil, drona sosise din Kaliningrad, traversând Lituania.
Metoda nu este folosită exclusiv de Rusia: Ucraina lansează deja drone aeriene de pe platforme aflate pe mare. Unii analiști consideră că aceasta ar putea fi o reacție. Într-un articol Bloomberg, o persoană apropiată Kremlinului a avertizat asupra intenției de a pedepsi Europa pentru sprijinul acordat Kievului.
