Posibilitatea instalării unui premier tehnocrat începe să se contureze tot mai clar în ecuația politică înaintea consultărilor convocate de președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni.
Potrivit unor surse politice citate de Update24, numele aflate în analiza șefului statului pentru conducerea unui eventual guvern tehnocrat sunt Radu Burnete și Delia Velculescu.
În contextul în care partidele parlamentare își exclud reciproc principalele formule de colaborare și negocierile pentru formarea unei majorități sunt complicate, soluția unui premier independent politic pare să câștige teren.
La începutul actualei crize politice, scenariul unui premier tehnocrat era considerat o variantă de rezervă. Între timp însă, pe măsură ce pozițiile partidelor s-au radicalizat, opțiunea a urcat pe lista soluțiilor discutate la nivelul Administrației Prezidențiale.
Blocajul politic împinge în față soluția unui guvern tehnocrat
Consultările de la Cotroceni au loc într-un context politic dificil. Principalele formațiuni politice au trasat deja linii roșii care reduc semnificativ spațiul de negociere.
PSD a transmis că nu va susține o nouă formulă guvernamentală condusă de Ilie Bolojan, în timp ce PNL și USR au exclus public participarea într-o formulă în care social-democrații revin la guvernare.
Această situație complică semnificativ construirea unei majorități parlamentare stabile și ridică întrebări privind durata și eficiența unui viitor executiv.
Președintele Nicușor Dan a declarat recent că principala întrebare adresată partidelor la consultări va fi una legată de susținerea parlamentară:
„Lucrul cel mai important şi solicitarea mea pentru toate partidele care vin la consultări (…): care va fi majoritatea, fie că vorbim de Guvern complet, fie că vorbim de Guvern minoritar, fie că vorbim de Guvern tehnocrat.”
Mesajul președintelui sugerează că accentul nu va fi pus exclusiv pe numele viitorului premier, ci pe capacitatea acestuia de a coagula o majoritate prooccidentală funcțională.
Cine este Radu Burnete
Radu Burnete este unul dintre numele vehiculate în acest moment pentru funcția de prim-ministru.
Acesta ocupă funcția de consilier prezidențial pentru probleme economice și sociale în echipa lui Nicușor Dan, după ce a fost numit în 2025.
Anterior, Burnete a condus Confederația Patronală Concordia, una dintre cele mai importante organizații reprezentative pentru mediul de afaceri din România.
Experiența sa este asociată mai ales cu politicile economice, dialogul dintre mediul privat și autorități și reformele fiscale.
Pentru o perioadă marcată de presiuni bugetare și nevoia de predictibilitate economică, profilul său ar putea fi considerat unul potrivit pentru transmiterea unui mesaj de stabilitate către mediul investițional.
Delia Velculescu, nume cunoscut în marile negocieri financiare
Al doilea nume luat în calcul este Delia Velculescu, economist cu experiență internațională și fost oficial al Fondului Monetar Internațional.
Velculescu a devenit cunoscută la nivel internațional în timpul crizei financiare din Grecia, când a condus echipa FMI responsabilă de negocierile tehnice cu autoritățile elene și instituțiile europene.
Presa internațională o descria atunci drept o figură-cheie în programele de restructurare economică și o veterană a operațiunilor financiare complexe.
Anterior, aceasta a fost implicată și în dosarele dificile din Cipru, unde a lucrat pe teme precum:
- restructurarea sectorului bancar;
- privatizări;
- gestionarea creditelor neperformante;
- măsuri de stabilizare economică.
Publicația britanică The Guardian o descria la acel moment drept o persoană „serioasă și dedicată”, cu reputația unei „Iron Lady” în negocieri.
Mai recent, Delia Velculescu a ocupat funcția de șefă a misiunii FMI pentru Africa de Sud.
Delia Velculescu a mai fost vehiculată pentru funcția de premier
Nu este pentru prima dată când numele Deliei Velculescu apare în discuțiile privind conducerea Guvernului României.
În 2025, aceasta fusese menționată, tot pe surse, drept o posibilă variantă de premier tehnocrat, fără ca scenariul să fie concretizat.
Experiența sa în relația cu instituțiile financiare internaționale și în gestionarea unor perioade de criză economică este considerată unul dintre principalele argumente în favoarea unei asemenea opțiuni.
