În ciuda valurilor de știri false și a campaniilor de interferență străină, alegerile parlamentare europene s-au dovedit rezistente la amenințările de dezinformare.
Observatorul European Digital Media (EDMO) a înregistrat cel mai înalt nivel de dezinformare legată de Uniunea Europeană pe platformele online în mai, cu o lună înainte ca europenii să se îndrepte la vot, potrivit unui memoriu de evaluare elaborat de Comisie și văzut de POLITICO.
Dar acest val de activitate umbrită nu a produs un „incident major… capabil să perturbe alegerile”, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene, Věra Jourová, înaintea Consiliului de Afaceri Generale de marți la Luxemburg.
La începutul acestui mare an electoral, se credea că inteligența artificială – mai precis, deepfake-urile extrem de manipulative – ar putea destabiliza procesul.
Aceste preocupări nu s-au concretizat și tehnologia nu a fost folosită „în mare măsură”, spune analiza UE, în ciuda unor cazuri de utilizare a conținutului generat de inteligență artificială neetichetat de către partide, cum ar fi Mitingul Național al Franței și Liga Italiei.
„Prevedem, știți, mai multe probleme în acest an decât au fost”, a spus Elsa Pilichowski, directorul guvernanței publice al OCDE, confirmând că AI nu a fost un „game changer” în procedurile electorale.
Europa a ocolit glonțul anul acesta, dar asta nu înseamnă că va avea un noroc similar data viitoare.
Evaluarea Comisiei – un „instantaneu”, așa cum a numit-o Jourová – poate ajuta la identificarea deficiențelor.
Acesta va oferi „un sentiment de tactici, tehnici și riscuri în evoluție, astfel încât să poată servi drept exemplu pentru orice vot în viitor pentru a aborda aceste amenințări”, a subliniat ea.
Platformele de social media, de exemplu, ar fi putut reprima mai activ dezinformarea, după cum subliniază analiza.
Din cele 1.321 de postări online verificate și identificate ca dezinformare de către rețeaua Elections24Check, 45% nu au fost abordate de platforme, ratele de răspuns fiind diferite. Meta a acționat la 80% din postările semnalate, TikTok la 40%, X la 30% și YouTube la 25%.
Potrivit lui Jourová, este nevoie de o „abordare a întregii societăți”, care să includă „comunicarea strategică, pre-bunking a narațiunilor de dezinformare, aplicarea eficientă a legii pentru spațiul digital, mass-media puternică independentă, precum și cercetarea, verificarea faptelor și gândire critică.”