Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat Planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2027-2036, document care stabilește direcțiile de modernizare și dezvoltare a capabilităților militare în următorul deceniu.
Planificarea are loc în contextul în care România și-a asumat, alături de ceilalți aliați NATO, creșterea până în 2035 a alocărilor pentru apărare și cheltuieli asociate până la 5% din PIB.
Potrivit Administrației Prezidențiale, pe ordinea de zi a ședinței CSAT s-au aflat teme privind consolidarea capabilităților operaționale ale Armatei României și adaptarea planificării strategice la noile realități geopolitice și de securitate.
CSAT a aprobat Planul de înzestrare a Armatei pentru perioada 2027-2036
Membrii CSAT au stabilit direcții de acțiune pentru modernizarea sistemului național de apărare în concordanță cu standardele și cerințele arhitecturii euroatlantice.
Unul dintre principalele documente aprobate este Planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2027-2036, menit să coreleze necesarul de echipamente militare cu resursele financiare multianuale destinate apărării.
„Acest document programatic asigură corelarea optimă între necesităţile operaţionale de echipamente militare şi resursele financiare multianuale alocate apărării. Totodată, Planul facilitează consolidarea capabilităţilor existente şi introducerea altora noi, sustenabile, flexibile şi mobile, în măsură să răspundă riscurilor şi ameninţărilor curente”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.
Planul stabilește astfel cadrul în care vor fi făcute investițiile în echipamente și capabilități militare în perioada 2027-2036, într-un context în care statele NATO își majorează cheltuielile destinate securității și apărării.
România și-a asumat alocări de 5% din PIB până în 2035
Planificarea pe termen lung ține cont și de angajamentele asumate de România în cadrul NATO.
La Summitul NATO de la Haga din 2025, România s-a angajat, alături de ceilalți aliați, ca până în 2035 să majoreze alocarea bugetară destinată apărării și domeniilor conexe până la 5% din PIB.
Din acest procent, 3,5% din PIB ar urma să fie direcționat către cheltuielile pentru apărare, iar alte 1,5% din PIB către cheltuieli asociate acestui domeniu.
Creșterea alocărilor schimbă semnificativ dimensiunea financiară a programelor militare pe termen lung și creează premisele pentru accelerarea investițiilor în echipamente, infrastructură și capacități de apărare.
Industria românească de apărare ar putea beneficia de creșterea investițiilor
Administrația Prezidențială subliniază și componenta economică a majorării cheltuielilor pentru apărare. Bugetele mai mari ar putea reprezenta o oportunitate pentru modernizarea industriei românești de profil și pentru atragerea unor tehnologii și parteneriate noi.
„Creşterea alocaţiilor bugetare pentru apărare reprezintă o oportunitate pentru industria de profil din România, care se poate astfel moderniza prin atragerea de tehnologii performante şi know-how, inclusiv prin colaborarea cu companii consacrate în domeniu”, precizează comunicatul.
În acest context, programele de înzestrare pot avea efecte care depășesc strict domeniul militar, în funcție de modul în care contractele și investițiile vor fi implementate și de participarea companiilor românești la proiectele viitoare.
Armata României are un program de transformare până în 2044
CSAT a aprobat, totodată, Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2044.
Documentul transpune în măsuri concrete recomandările cuprinse în Analiza Strategică a Apărării, aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării în 2025.
Programul extinde astfel perspectiva dincolo de planul de înzestrare pentru 2027-2036 și stabilește direcția de dezvoltare a forțelor armate pe termen lung.
Creșterea capacității de luptă rămâne una dintre priorități
Potrivit Administrației Prezidențiale, obiectivele Armatei României sunt stabilite în funcție de necesitatea descurajării și contracarării amenințărilor la adresa securității naționale, dar și de responsabilitățile asumate în cadrul sistemului de apărare colectivă.
„Nivelul de ambiţie al Armatei României este definit de necesitatea descurajării, combaterii şi contracarării ameninţărilor şi provocărilor la adresa integrităţii teritoriale, a suveranităţii naţionale, a stabilităţii şi a progresului economic, precum şi de gestionarea optimă a responsabilităţilor privind apărarea colectivă”, se arată în comunicat.
CSAT subliniază că rămâne necesară creșterea capacității de luptă a structurii de forțe, ceea ce presupune finanțarea tuturor categoriilor importante de costuri.
Accentul va fi pus pe înzestrare, operare și pregătirea pentru luptă, în paralel cu dezvoltarea unor capabilități care să poată răspunde noilor riscuri și amenințări din mediul regional și internațional de securitate.