Datoria guvernamentală a României a ajuns în noiembrie 2025 la 1.121 miliarde de lei, în creștere față de 1.116 miliarde de lei în luna precedentă, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Ca pondere în economie, datoria publică a urcat la 60,2% din PIB, față de 60% în octombrie, raportat la produsul intern brut comunicat de Institutul Național de Statistică la începutul lunii ianuarie 2026.
Depășirea pragului de 60% din PIB activează prevederile Legii nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară, care obligă Executivul să adopte măsuri pentru readucerea datoriei sub acest nivel.
Ce prevede legea după depășirea pragului
Conform cadrului legislativ în vigoare, Guvernul nu mai poate iniția majorări de cheltuieli permanente, inclusiv în ceea ce privește pensiile sau salariile din sectorul bugetar.
Textul legii prevede explicit că trebuie adoptate măsuri care să conducă la înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public. Aceste măsuri trebuie incluse într-un proiect de lege care să fie prezentat cel târziu în semestrul următor.
Pe lângă obligațiile din legislația națională, regulamentele europene impun statelor membre care depășesc pragul de 60% din PIB să prezinte un plan fiscal multianual. Documentul trebuie să detalieze reducerea treptată a datoriei, controlul cheltuielilor și asigurarea sustenabilității finanțelor publice.
Ministerul Finanțelor amintește că în septembrie 2025 Guvernul și-a asumat un pachet de măsuri pentru reducerea cheltuielilor, urmând ca acestea să fie completate de inițiative suplimentare destinate consolidării disciplinei fiscale.
Potrivit instituției, obiectivul este ca datoria publică să scadă sub 60% din PIB începând cu anul 2031 și să rămână sub acest prag până în 2041.
Structura datoriei guvernamentale
Datele oficiale arată o ajustare în structura maturităților. Datoria pe termen mediu și lung a scăzut la 1.043 miliarde de lei, de la 1.053 miliarde de lei în octombrie 2025. În schimb, datoria pe termen scurt a crescut semnificativ, la 77,8 miliarde de lei, față de 62,8 miliarde de lei în luna precedentă.
Cea mai mare parte a datoriei este reprezentată de titluri de stat, în valoare de 905,1 miliarde de lei, în timp ce împrumuturile directe însumează 192,6 miliarde de lei.
Din perspectiva valutară, datoria în moneda națională se ridică la 516,36 miliarde de lei. Datoria denominată în euro atinge echivalentul a 490,4 miliarde de lei, iar cea în dolari americani totalizează 112,77 miliarde de lei echivalent.
Administrația centrală concentrează cea mai mare parte a datoriei
Administrația publică centrală cumulează aproape întreaga datorie guvernamentală, respectiv 1.097 miliarde de lei, în creștere față de 1.091 miliarde de lei în octombrie 2025. Din acest total, 1.019 miliarde de lei reprezintă datorii pe termen mediu și lung.
Și în acest caz, ponderea majoritară revine datoriei contractate în lei (497,25 miliarde de lei) și în euro (echivalentul a 485,2 miliarde de lei).
În contrast, datoria administrației publice locale a scăzut la 24,29 miliarde de lei, față de 24,66 miliarde de lei în luna anterioară, fiind aproape integral pe termen mediu și lung.
Datorie internă versus datorie externă
În noiembrie 2025, datoria internă a administrației publice a ajuns la 551,6 miliarde de lei, reprezentând 29,6% din PIB. Din acest total, 532,23 miliarde de lei aparțin administrației centrale, iar 19,37 miliarde de lei administrației locale.
Datoria externă s-a situat la 569,84 miliarde de lei, echivalentul a 30,6% din PIB, nivel similar celui din luna precedentă. Aproape întreaga datorie externă este concentrată la nivelul administrației centrale (564,91 miliarde de lei), în timp ce administrația locală are doar 4,92 miliarde de lei datorie externă.
