Vladimir Putin a sugerat sâmbătă că războiul din Ucraina ar putea „să se apropie de sfârșit” – declarații care ridică întrebarea de ce liderul rus ar dori acum un posibil final al conflictului, având în vedere evoluția luptelor.
Rusia își pierde impulsul pe câmpul de luptă
După contraofensiva eșuată a Ucrainei din vara anului 2023, Moscova a continuat să cucerească treptat teritorii ucrainene. Deși atacurile rusești au fost lente, costisitoare și cu multe pierderi umane, ele au creat impresia că Ucraina pierde încet, dar inevitabil. Însă situația s-a schimbat.
Recucerirea orașului Kupiansk de către Ucraina în decembrie – deși Moscova susținea că îl capturase cu o lună înainte – i-a surprins chiar și pe experții militari occidentali.
Un acord care a împiedicat armata rusă să folosească serviciul de internet prin satelit Starlink în februarie, precum și limitarea utilizării Telegram de către Rusia, au ajutat Ucraina să recupereze aproximativ 260 de kilometri pătrați în regiunea Zaporojie.
În aprilie, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, Rusia a pierdut controlul asupra a aproximativ 116 kilometri pătrați din Ucraina. A fost pentru prima dată din august 2024 când Rusia a înregistrat o pierdere netă de teritoriu.
Pierderile Rusiei ar putea depăși numărul noilor recruți
Ucraina afirmă că, în ultimele cinci luni, a ucis sau rănit mai mulți soldați ruși decât reușește Rusia să recruteze. Kievul susține că armata ucraineană a eliminat aproximativ 35.000 de militari ruși pe lună în martie și aprilie, în principal prin atacuri cu drone.
Între timp, recrutările din Rusia au scăzut la aproximativ 800-1.000 de persoane pe zi în 2026, potrivit economistului Janis Kluge. Aceste cifre sunt apropiate de declarațiile fostului președinte rus Dmitri Medvedev, care a spus că „peste 80.000” de persoane s-au înrolat în primul trimestru al anului.
Nu există niciun semn că Putin ar fi dispus să ordone o nouă mobilizare generală, după nemulțumirile sociale provocate de mobilizarea din septembrie 2022.
Atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor afectează economia Rusiei
Economia Rusiei dădea semne de slăbiciune la începutul lui 2026, însă creșterea prețului petrolului, provocată de atacurile ordonate de Donald Trump asupra Iranului, a adus o revenire temporară.
Veniturile Rusiei din exporturile de petrol au ajuns la 19 miliarde de dolari în martie, față de 9,8 miliarde în februarie, potrivit Școlii de Economie din Kiev.
Totuși, atacurile recente ale Ucrainei cu drone și rachete asupra terminalelor petroliere rusești de la Primorsk și Ust-Luga au redus semnificativ exporturile. Potrivit expertului Sergey Vakulenko de la Carnegie Foundation, exporturile zilnice au scăzut de la 5,2 milioane de barili pe zi la 3,5 milioane.
Ucraina devine o superputere a dronelor și rachetelor
La începutul războiului, Ucraina depindea masiv de armamentul occidental și de instruirea oferită de aliați. Kievul își punea mari speranțe în avioanele F-16 și în sistemele Patriot.
Însă, pe măsură ce stocurile occidentale s-au redus, Ucraina a investit în propriile tehnologii. Succesul acestor investiții s-a văzut în atacurile profunde asupra infrastructurii petroliere rusești, inclusiv trei atacuri recente cu drone asupra unei rafinării din Perm, aflată la aproape 1.500 km de front.
În plus, Ucraina susține că noile interceptoare ieftine introduse pe front au doborât 33.000 de drone rusești doar în luna martie. Tehnologia este deja exportată către Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite.
Rusia s-a temut chiar că Ucraina ar putea viza parada de Ziua Victoriei din Piața Roșie, ceea ce l-a determinat pe Volodimir Zelenski să emită un decret prin care permite desfășurarea evenimentului.
Putin speră să reactiveze interesul Casei Albe
Pentru Rusia, componenta diplomatică a devenit tot mai importantă. Putin speră să-l convingă pe Trump să forțeze Ucraina să renunțe la restul regiunii Donețk, pentru a compensa stagnarea de pe front.
Această ofertă a fost discutată la summitul din Alaska din august, însă Trump nu a impus-o Kievului.
În ciuda declarațiilor recente ale lui Putin și a sugestiei că fostul cancelar german Gerhard Schröder ar putea media negocierile, nu există semne că Moscova și-a redus cererile maxime.
Săptămâna trecută, Yuri Ușakov, unul dintre principalii consilieri ai Kremlinului, a declarat că negocierile de pace nu pot începe până când Ucraina nu se retrage complet din regiunea Donețk.
Deși Trump a fost preocupat în ultima perioadă de criza din Iran, Putin pare să spere că noul limbaj privind „sfârșitul războiului” va readuce interesul Casei Albe asupra conflictului din Ucraina.
