Myanmar a comis genocid împotriva minorității sale Rohingya în timpul unei campanii militare din 2017, a decis cea mai înaltă instanță internațională, într-o hotărâre istorică și fără precedent, scrie The Guardian.
Decizia Curții Internaționale de Justiție (CIJ), care nu a mai găsit până acum un stat responsabil de genocid, pune capăt unei bătălii juridice de șapte ani, considerată un test esențial la nivel mondial pentru modul în care sunt abordate cele mai grave crime comise de state.
Președintele CIJ, Yuji Iwasawa, a declarat că o majoritate de nouă judecători din cei 15 ai instanței au constatat că „Republica Uniunea Myanmar a comis genocid împotriva populației Rohingya”.
Campania desfășurată de armata Myanmarului în perioada 2016-2017 a forțat peste 700.000 de Rohingya, majoritatea musulmani, să fugă peste graniță, în Bangladesh. Refugiații au relatat despre uciderea în masă a adulților și copiilor, violuri în grup și sate incendiate.
Aproape un deceniu mai târziu, într-o tabără de refugiați din Bangladesh, mulțimi de Rohingya care urmăreau verdictul pe ecrane de televiziune instalate în aer liber au izbucnit în urale și aplauze în momentul citirii deciziei finale.
Guvernele așteptau cu îngrijorare hotărârea pronunțată în Țările de Jos, unde se află sediul instanței ONU, în parte deoarece aceasta va crea un precedent pentru acuzațiile de genocid, în special într-un caz de mare amploare împotriva Israelului.
Într-un aspect care ar putea deveni crucial pentru cazul privind Gaza, în care Israelul susține că uciderile în masă fac parte dintr-o operațiune antiteroristă, judecătorii au respins afirmațiile Myanmarului potrivit cărora desfășura operațiuni militare legitime împotriva insurgenților.
Un supraviețuitor Rohingya, Yousuf Ali, a călătorit până la sediul instanței pentru a asculta verdictul.
„Astăzi, în sfârșit, am fost ascultați, iar acest lucru reprezintă o ușurare profundă”, a declarat el. „Această hotărâre le oferă speranță copiilor noștri și următoarei generații de Rohingya. Dar lupta noastră nu s-a încheiat.”
Genocidul, definit după Holocaustul nazist printr-o convenție ONU din 1948, este mai dificil de demonstrat decât crimele de război, deoarece necesită dovezi ale unei „intenții” specifice de a distruge un grup național, etnic, rasial sau religios.
Cazul a fost adus în fața instanței de Gambia
În timpul citirii deciziei, Iwasawa a declarat că instanța este „pe deplin convinsă că Myanmar a comis acte care intră sub incidența Convenției privind genocidul, cu intenția de a distruge o parte substanțială a populației Rohingya din Myanmar”.
După pronunțarea hotărârii, ministrul britanic de Externe, Ed Miliband, a declarat că guvernul expulzează atașatul militar al Myanmarului și a cerut convocarea „de urgență” a unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, organismul care are puterea de a pune în aplicare hotărârile CIJ.
Cazul a fost adus în fața instanței de Gambia, un stat cu populație majoritar musulmană, în numele supraviețuitorilor din Myanmar.
Acesta s-a bazat pe acuzații privind declarații cu caracter genocidar și „tipare de comportament” care demonstrau încercări de distrugere a grupului în timpul atacurilor asupra statului Rakhine, inclusiv împușcarea oamenilor în timp ce fugeau și împiedicarea întoarcerii lor.
În ianuarie, CIJ a organizat audieri cu ușile închise pentru a asculta mărturiile supraviețuitorilor care au călătorit din taberele de refugiați din Bangladesh.
Peste un milion de Rohingya trăiesc în continuare acolo, în cea mai mare așezare de refugiați din lume, iar în Myanmar, țară cu populație majoritar budistă, se estimează că au rămas mai puțin de 600.000.
Refugiații care au fugit în Bangladesh au povestit pentru The Guardian, în 2017, despre un masacru în satul Tula Toli, unde supraviețuitorii au descris împușcarea sistematică a civililor, gropi comune și înecarea copiilor într-un râu.
Satul, despre care imaginile din satelit au arătat ulterior că fusese incendiat și distrus, a fost unul dintre mai multe localități analizate de anchetatorii pentru drepturile omului, contribuind la construirea dosarului privind genocidul.
În timpul audierilor, ministrul Justiției din Gambia, Dawda Jallow, a declarat instanței că acest caz nu este „despre chestiuni ezoterice de drept internațional”.
„Este vorba despre oameni reali, povești reale și un grup real de ființe umane”, a spus Jallow. „Rohingya din Myanmar. Ei au fost vizați pentru a fi distruși.”
Experții juridici consideră hotărârea de joi un test esențial pentru evaluarea violenței sexuale în cazurile de genocid, deoarece convenția prevede că această crimă poate include acte comise cu intenția de a „împiedica nașterile”.
Anchetatorii au afirmat că violurile în grup și mutilarea organelor genitale ale femeilor de către soldați au fost comise intenționat și sistematic pentru a împiedica reproducerea.
Instanța a părut să susțină această evaluare, acuzând armata că a folosit violența sexuală pentru a „afecta fizic și psihic voința și capacitatea populației [Rohingya] de a procrea”, făcând referire la stigmatizarea culturală a supraviețuitoarelor violurilor.
Myanmar a impus și alte măsuri pentru restricționarea nașterilor, a decis instanța, precum limitarea la doi copii pentru fiecare familie Rohingya.