Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) propune introducerea unor mecanisme prin care persoanele fără venituri, care nu beneficiază de scutiri legale, să fie obligate să plătească contribuția la sănătate.
Larisa Mezinu-Bălan, președintele interimar al instituției, susține că baza contribuabililor trebuie extinsă, în condițiile în care aproximativ 2,9 milioane de persoane figurează ca neasigurate. Oficialul a adus în discuție și românii plecați în străinătate, despre care afirmă că ar putea reveni în țară pentru a beneficia de servicii medicale.
Declarațiile au fost făcute marți, la Profit.ro Health.forum, unde conducerea CNAS a prezentat principalele provocări financiare ale sistemului public de sănătate. Printre acestea se numără expirarea, la sfârșitul anului 2027, a contribuției aplicate pensiilor mai mari de 3.000 de lei, dar și creșterea cheltuielilor pentru servicii medicale și medicamente.
În paralel, instituția desfășoară controale după ce mai mulți pacienți au semnalat că în evidențele CNAS apar servicii medicale decontate de care susțin că nu au beneficiat.
CNAS vrea ca persoanele fără venituri să fie obligate să plătească CASS
Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședintele CNAS, care exercită din 23 octombrie atribuțiile președintelui instituției, consideră că actualul sistem de finanțare trebuie modificat astfel încât mai multe persoane să contribuie la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
Potrivit datelor prezentate de aceasta, aproximativ 15% din populația României figurează ca neasigurată, iar 99% dintre persoanele din această categorie au sub 60 de ani.
„Trebuie să extindem baza contributorilor pentru că, astăzi, 15% din populație sunt în continuare neasigurați. Iar în egală măsură, avem 23 de categorii scutite de la plata contribuției”, a declarat Mezinu-Bălan, potrivit Profit.ro.
În prezent, persoanele fără venituri care nu sunt asigurate în baza altor prevederi legale pot opta pentru plata voluntară a contribuției la sănătate.
Șefa interimară a CNAS consideră însă că această posibilitate ar trebui înlocuită, pentru anumite categorii, cu o obligație de plată.
„Statul acesta trebuie să aplice urgent mecanisme obligatorii de plată a contribuției pentru aceste persoane. În prezent există un mecanism voluntar de plată a contribuției pentru persoane care nu realizează venituri. Eu nu înțeleg cum trăiesc acești oameni”, a afirmat oficialul.
„Ești persoană activă, nu ești în cadrul celor scutiți de la plata contribuției, trebuie să plătești. Și sunt convinsă că acest fapt o să aducă bani în sănătate, iar noi am făcut și calcule, știm exact câți bani ar fi”, a adăugat aceasta.
Deși susține că instituția a estimat veniturile suplimentare care ar putea fi colectate, Mezinu-Bălan nu a precizat despre ce sumă este vorba.
De asemenea, nu a explicat cum ar urma să funcționeze mecanismul obligatoriu în cazul persoanelor care nu realizează venituri și nu dispun de resurse financiare pentru plata contribuției.
O altă întrebare rămasă fără răspuns este modul în care autoritățile ar diferenția persoanele care trăiesc din economii de cele care nu au efectiv posibilitatea să achite CASS.
Cât plătesc în prezent persoanele fără venituri pentru asigurarea de sănătate
Conform regulilor fiscale aplicabile în 2026 și prezentate de ANAF, persoanele fără venituri care doresc să se asigure voluntar în sistemul public de sănătate pot face acest lucru prin depunerea declarației unice.
CONTRIBUȚIA VOLUNTARĂ CASS ÎN 2026
2.430 lei
Suma anuală prevăzută de regulile fiscale pentru persoanele fără venituri care optează pentru asigurare
Propunerea conducerii CNAS ar transforma, pentru persoanele vizate, această opțiune într-o obligație.
Deocamdată, nu a fost prezentat un proiect legislativ care să stabilească exact categoriile vizate, modalitatea de colectare sau eventualele excepții.
Prin urmare, plata obligatorie a CASS pentru toate persoanele fără venituri nu este o măsură intrată în vigoare, ci o propunere formulată de conducerea instituției.
Românii din diaspora, în atenția CNAS. Suspiciuni privind revenirea în țară pentru servicii medicale
Larisa Mezinu-Bălan a ridicat și problema românilor plecați în străinătate care continuă să figureze pe listele medicilor de familie din România.
Potrivit acesteia, în evidențele CNAS există aproximativ 2,9 milioane de persoane neasigurate, însă o parte dintre acestea ar putea să nu mai locuiască efectiv în țară.
„Probabil multe dintre aceste persoane sunt persoane care nu mai trăiesc în România sau frecventează România din când în când”, a declarat oficialul.
Mezinu-Bălan a sugerat că unii români stabiliți în străinătate ar putea reveni în România în timpul verii sau al vacanțelor și ar putea utiliza serviciile medicale incluse în pachetul minimal.
Printre acestea se numără asistența medicală de urgență și anumite servicii acordate de medicii de familie.
Oficialul a prezentat această posibilitate drept un risc pentru finanțarea sistemului și a cerut autorităților să analizeze situația.
Totuși, accesul persoanelor neasigurate la pachetul minimal de servicii medicale este un drept prevăzut de lege.
Legea nr. 95/2006 și ghidurile CNAS stabilesc că persoanele neasigurate pot beneficia, în anumite condiții, de asistență pentru urgențe medico-chirurgicale, servicii de prevenție, monitorizarea sarcinii și alte îngrijiri medicale.
În declarațiile sale, Mezinu-Bălan nu a prezentat statistici privind numărul românilor din diaspora care revin în țară pentru tratament, costurile generate sau dovezi că aceștia călătoresc în România special pentru a beneficia de servicii medicale.
În plus, dacă o parte dintre cele 2,9 milioane de persoane neasigurate nu mai locuiesc în România, numărul nu poate fi considerat automat echivalent cu cel al persoanelor de la care statul ar putea colecta contribuții suplimentare.
CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei expiră la sfârșitul anului 2027
Un alt subiect abordat de conducerea CNAS privește contribuția la sănătate aplicată pensionarilor.
Din august 2025, persoanele care încasează pensii mai mari de 3.000 de lei plătesc CASS pentru partea din pensie care depășește acest prag.
Măsura a fost introdusă prin Legea nr. 141/2025 și are caracter temporar.
Potrivit calendarului legal actual, contribuția se aplică până la 31 decembrie 2027. În lipsa unei modificări legislative, veniturile din pensii ar urma să fie din nou exceptate de la CASS începând cu 2028.
„Atenție, expiră la 31 decembrie 2027. Atenție, dacă ne dorim sustenabilitate, trebuie să luăm măsuri în continuare și să menținem acest echilibru al fondului”, a avertizat Mezinu-Bălan.
Reprezentanta CNAS nu a solicitat explicit prelungirea contribuției pentru pensionari, însă a atras atenția că eliminarea acestei surse de venit trebuie luată în calcul în planificarea bugetului sistemului de sănătate.
CNAS susține că sistemul de sănătate este în prezent echilibrat financiar
Deși solicită extinderea bazei de contribuabili, șefa interimară a CNAS afirmă că sistemul public de asigurări de sănătate se află în prezent într-o situație financiară echilibrată.
Potrivit acesteia, aproape jumătate din populația României contribuie la sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Totodată, în 2026, Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate nu ar mai avea nevoie de subvenții de echilibrare de la bugetul de stat.
CNAS ar fi reușit și să reducă întârzierile la plata facturilor către furnizorii de servicii medicale.
Termenul de achitare ar fi ajuns la aproximativ 60 de zile, față de 90-94 de zile înregistrate anterior în cazul farmaciilor.
Conducerea instituției consideră însă că acest echilibru trebuie menținut printr-o colectare mai eficientă și prin adaptarea finanțării la creșterea costurilor medicale.
Controale CNAS după ce pacienții au descoperit servicii medicale decontate fără să le fi primit
În paralel cu discuțiile despre introducerea unor contribuții suplimentare, CNAS verifică și posibile nereguli în decontarea serviciilor medicale.
Larisa Mezinu-Bălan a declarat că instituția a primit sesizări de la persoane care au consultat istoricul serviciilor medicale înregistrate în platforma digitală „E-Sănătatea mea”.
Unii pacienți au constatat că în evidențele sistemului apar consultații sau proceduri medicale decontate, deși susțin că nu au beneficiat de acestea.
Conducerea CNAS a mulțumit cetățenilor care au semnalat situațiile și a anunțat declanșarea unei campanii de controale.
Verificările vizează spitale, ambulatorii și furnizori de servicii paraclinice.
Sesizările ridică suspiciuni privind decontarea unor servicii medicale fictive, însă instituția nu a prezentat, în cadrul intervenției, numărul cazurilor confirmate sau valoarea eventualelor prejudicii.
Astfel, în timp ce CNAS propune colectarea unor contribuții de la mai multe categorii de persoane, autoritățile verifică și dacă o parte dintre fondurile existente au fost folosite pentru plata unor servicii care nu au fost efectiv prestate.
Cheltuielile din sănătate vor continua să crească. CNAS nu anticipează economii
Larisa Mezinu-Bălan consideră că sistemul public de sănătate va avea nevoie de resurse financiare tot mai mari în următorii ani.
„Să nu credeți că vom reuși să facem economie în acest domeniu”, a declarat aceasta, făcând referire inclusiv la diferențele dintre costurile serviciilor spitalicești din România și Germania.
CNAS intenționează ca, pe parcursul anului 2027, să realizeze o evaluare mai precisă a costurilor reale ale serviciilor medicale, inclusiv prin utilizarea infrastructurii digitale dezvoltate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Instituția urmărește și adaptarea contractării serviciilor medicale la nevoile fiecărei regiuni.
Scopul declarat este evitarea finanțării unor capacități medicale excedentare în anumite zone, în timp ce alte județe se confruntă cu lipsa medicilor de familie și cu acces insuficient la servicii în ambulatoriu.
Pentru ambulatoriul de specialitate, conducerea CNAS are în vedere majorarea valorii punctului de la 6,5 lei la 8 lei, începând cu 1 ianuarie 2027.
Măsura se află însă în stadiul de proiect și necesită susținerea Ministerului Finanțelor.
Un alt factor care pune presiune asupra bugetului este creșterea TVA pentru medicamente de la 9% la 11%, în vara anului 2025.
În cazul tratamentelor compensate integral, fondul de asigurări suportă și diferența rezultată din majorarea TVA, ceea ce înseamnă cheltuieli mai mari pentru aceleași medicamente.