Încălcările repetate ale spațiului aerian NATO de către Rusia în ultimele săptămâni ridică o întrebare dificilă pentru Alianță: dacă să răspundă prin doborârea aeronavelor rusești.
Vineri, trei avioane rusești MiG-31 au intrat pentru 12 minute în spațiul aerian al Estoniei înainte de a fi interceptate de avioane NATO, inclusiv F-35 italiene din misiunea de poliție aeriană întărită a Alianței în zona baltică. La începutul acestei luni, drone rusești au pătruns în Polonia, iar cel puțin trei au fost doborâte de avioane F-16 poloneze și F-35 olandeze.
„Rusia nu ar trebui să aibă nicio îndoială: NATO și aliații vor folosi, în conformitate cu dreptul internațional, toate instrumentele necesare, militare și non-militare, pentru a ne apăra”, au transmis ambasadorii NATO într-o declarație făcută marți.
Moscova insistă că nu a greșit cu nimic.
Mai multe state NATO, inclusiv Polonia și Suedia, avertizează acum că sunt pregătite să doboare aeronave rusești care le încalcă spațiul aerian. Totuși, experți precum Charly Salonius-Pasternak, director al think tank-ului Nordic West Office din Helsinki, subliniază diferența fundamentală: „Rusia consideră că se află într-un conflict militar cu noi și cu Occidentul. Noi nu vedem lucrurile astfel și, din această cauză, regulile noastre de angajament sunt diferite.”
Care sunt regulile de angajament ale NATO?
Regulile de angajament ale Alianței sunt clasificate și diferă în funcție de misiune sau operațiune. Ele trebuie să respecte orientările politice NATO, o alianță defensivă care urmărește să descurajeze agresiunea și, dacă aceasta apare, să o respingă și să o învingă.
Reacțiile statelor membre
Unele state iau măsuri unilaterale. Lituania a adoptat marți noi reguli pentru a reacționa mai rapid la încălcări. România va defini în Consiliul Suprem de Apărare a Țării proceduri clare pentru cazuri similare, după ce spațiul său aerian a fost violat de mai multe ori de drone rusești. Totuși, premierul polonez Donald Tusk a avertizat că acțiunile unilaterale ar putea genera escaladare și a subliniat necesitatea unui consens între aliați.
De ce nu a fost NATO mai fermă în Estonia?
NATO și Estonia au apreciat că incidentul nu reprezenta o amenințare imediată. În timp de pace, folosirea forței nu este prima opțiune, fiind luată în calcul și posibilitatea unor „erori” de navigație. Totuși, analiștii militari ucraineni sugerează că riscul escaladării și incertitudinea privind poziția administrației Trump au influențat reacția Alianței.
Va schimba NATO regulile?
Există apeluri tot mai ferme, în special din partea Estoniei, Lituaniei și Cehiei, pentru o reacție mai dură, inclusiv doborârea avioanelor rusești la următoarea provocare. Președintele ceh Petr Pavel a spus: „Trebuie să răspundem adecvat, inclusiv prin posibilitatea de a doborî aeronavele rusești.”
Deciziile privind schimbarea regulilor de angajament ar trebui adoptate prin consens în Consiliul Nord-Atlantic, dar Comandantul Suprem Aliat din Europa (SACEUR) are o marjă mai mare de ajustare a planurilor de apărare după 2022.
Precedentul din 2015
Ultima dată când un stat NATO a doborât un avion rusesc a fost în 2015, când Turcia a distrus un Suhoi-24M după ce acesta a încălcat pentru 17 secunde spațiul său aerian. Decizia a fost luată unilateral, sub autoritate națională, iar consecințele au inclus sancțiuni comerciale din partea Moscovei. Totuși, după acel incident, Rusia a încetat să mai survoleze spațiul aerian turc.
