Persoanele care consumă zilnic două ceaiuri sau cafele au un risc mai scăzut de demență și performanțe cognitive ușor mai bune decât cele care evită aceste băuturi, susțin cercetătorii.
Dosarele medicale a peste 130.000 de persoane au arătat că, pe parcursul a 40 de ani, cei care consumau în mod obișnuit două până la trei cești de cafea cu cofeină sau una până la două cești de ceai cu cofeină pe zi aveau un risc cu 15–20% mai mic de demență decât cei care nu consumau deloc aceste băuturi, scrie The Guardian.
Rezultatele studiului și performanța cognitivă
Consumatorii de cafea cu cofeină au raportat, de asemenea, un declin cognitiv ușor mai redus decât cei care au ales cafeaua decofeinizată și au obținut rezultate mai bune la unele teste obiective de funcționare a creierului, potrivit unui raport publicat în Journal of the American Medical Association.
Rezultatele sugerează că un consum obișnuit de ceai și cafea este benefic pentru creier, însă cercetarea nu poate demonstra acest lucru, deoarece consumatorii de cofeină ar putea fi mai puțin predispuși la demență din alte motive. O legătură similară ar putea apărea dacă persoanele cu somn deficitar, care par să aibă un risc mai mare de declin cognitiv, evită cofeina pentru a dormi mai bine.
„Studiul nostru singur nu poate demonstra o relație de cauzalitate, dar, din câte știm, reprezintă cea mai solidă dovadă de până acum privind consumul de cafea și ceai și sănătatea cognitivă și este în concordanță cu mecanisme biologice plauzibile”, a declarat autorul principal, Yu Zhang, care studiază epidemiologia nutrițională la Universitatea Harvard.
Mecanisme biologice posibile
Cafeaua și ceaiul conțin cofeină și polifenoli care ar putea proteja împotriva îmbătrânirii creierului prin îmbunătățirea sănătății vasculare și reducerea inflamației și a stresului oxidativ, proces prin care atomi și molecule dăunătoare, numite radicali liberi, deteriorează celulele și țesuturile. Substanțele din aceste băuturi ar putea acționa și prin îmbunătățirea sănătății metabolice. Cofeina, de exemplu, este asociată cu rate mai scăzute de diabet de tip 2, un factor de risc cunoscut pentru demență.
Cercetătorii au analizat datele a 131.821 de voluntari înscriși în două mari studii de sănătate publică din SUA, Nurses’ Health Study și Health Professionals Follow-up Study. Ambele au evaluat în mod repetat dietele participanților, diagnosticele de demență, eventualul declin cognitiv și scorurile la teste cognitive obiective pe o perioadă de până la 43 de ani.
Limite ale cercetării și opinii ale experților
Per ansamblu, bărbații și femeile care au consumat cele mai mari cantități de cafea cu cofeină au avut un risc de demență cu 18% mai mic comparativ cu cei care au consumat puțin sau deloc, rezultate similare fiind observate și în cazul ceaiului. Efectul a părut să se plafoneze la două–trei cești de cafea cu cofeină sau una–două cești de ceai cu cofeină. Nu a fost identificată nicio legătură între cafeaua decofeinizată și demență.
Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma dacă aceste băuturi protejează efectiv creierul. Studiile de referință care ar aloca aleatoriu persoane să consume băuturi cu sau fără cofeină timp de decenii, înainte de a verifica diferențele privind demența, sunt în mare parte impracticabile. Totuși, cercetările ar putea analiza dacă aceste băuturi determină modificări biologice asociate funcției cerebrale, care ar putea fi observate prin scanări sau alte teste, a spus Zhang.
Naveed Sattar, profesor de medicină cardiometabolică la Universitatea din Glasgow, a declarat că obținerea unor concluzii clare nu va fi ușoară, nu în ultimul rând deoarece cofeina poate avea atât efecte benefice, cât și nocive asupra creierului.
Atât ceaiul, cât și cafeaua conțin antioxidanți care pot fi benefici, iar un aport de cofeină poate motiva oamenii să muncească, să învețe și să facă mișcare. La unele persoane însă, cofeina crește tensiunea arterială, un factor important în apariția demenței. „Cofeina face o mulțime de lucruri, unele pot fi benefice, altele dăunătoare, iar efectul net nu poate fi estimat până când nu se face un studiu randomizat”, a spus Sattar.
