Europa trebuie să investească de două ori mai mult decât a făcut în reconstrucția de după cel de-al Doilea Război Mondial, a spus Mario Draghi, publicând un plan mult așteptat pentru a opri declinul economic al continentului.
„Aceasta este o provocare existențială”, a spus fostul președinte al Băncii Centrale Europene în raportul său de 328 de pagini.
Scopul este de a scoate UE dintr-un prag de productivitate scăzută și de creștere slabă, deoarece alunecă în urma SUA și Chinei.
El a spus că UE are nevoie de un nivel de investiții fără precedent, mai mult decât dublu față de cel legat de Planul Marshall, care a canalizat 13 miliarde de dolari – echivalentul a aproximativ 150 de miliarde de dolari astăzi – către Europa de Vest la sfârșitul anilor 1940 și începutul anilor 1950.
Draghi face presiuni ca UE să emită noi datorii comune pentru a-și finanța nevoile industriale și de apărare, lucru căruia i se opun mai multe guverne.
El a menționat că obiectivul Europei de a-și reduce emisiile de gaze cu efect de seră la zero până la jumătatea secolului oferă blocului șansa de a construi și exporta tehnologii curate în întreaga lume.
„Ar trebui să renunțăm la iluzia că numai amânarea poate păstra consensul”, a spus el.
„Amânarea a produs doar o creștere mai lentă și, cu siguranță, nu a mai obținut un consens. Am ajuns la punctul în care, fără acțiune, va trebui să ne compromitem bunăstarea, mediul sau libertatea”.
În centrul problemelor economice ale Europei, susține raportul, se află costul energiei pentru industrie, care în prezent este obligată să plătească cu 158% mai mult pentru electricitate decât în SUA și cu 345% mai mult pentru gazul natural.
Draghi vede inteligența artificială ca pe o oportunitate pentru Europa „de a-și remedia deficiențele în inovare și productivitate și de a-și restabili potențialul de producție”.
El cere ca AI să fie integrată „în industriile noastre existente, astfel încât acestea să poată rămâne în frunte.
