După doi ani de război, există o posibilitate de a ajunge la un acord care să pună capăt uciderilor și distrugerilor din Gaza și să aducă ostaticii israelieni – vii sau morți – înapoi la familiile lor. Este o oportunitate, dar nu este sigur că va fi valorificată de Hamas și Israel.
Coincidența sumbră este că negocierile au loc exact la doi ani după atacurile din 7 octombrie, când Hamas a provocat un traumatism încă profund resimțit de israelieni.
Atunci, aproximativ 1.200 de oameni – majoritatea civili israelieni – au fost uciși, iar 251 au fost luați ostatici. Israelienii estimează că 20 dintre aceștia mai sunt în viață și vor, de asemenea, recuperarea trupurilor a încă 28.
Răspunsul militar devastator al Israelului a distrus cea mai mare parte a Fâșiei Gaza și a ucis peste 66.000 de palestinieni, în majoritate civili, printre care peste 18.000 de copii. Cifrele provin de la Ministerul Sănătății, aflat sub administrația Hamas, ale cărui date au fost considerate, de obicei, credibile.
Un studiu publicat în The Lancet a sugerat chiar că acestea ar fi subestimate.
Atât israelienii, cât și palestinienii doresc sfârșitul războiului. Sondajele arată că majoritatea israelienilor vor un acord care să readucă ostaticii și să încheie ostilitățile. Sute de mii de rezerviști din armata israeliană (IDF) vor să-și reia viața civilă, după luni de mobilizare.
Peste două milioane de palestinieni din Gaza trăiesc o catastrofă umanitară, prinși între puterea de foc a IDF și foamete – în unele zone transformată în foamete artificială din cauza restricțiilor impuse de Israel asupra ajutoarelor.
Hamas caută să supraviețuiască
Versiunea Hamas care a reușit atacurile devastatoare asupra Israelului în urmă cu doi ani a fost demult distrusă ca organizație militară coerentă. Acum, gruparea funcționează ca o forță de gherilă urbană, purtând o insurgență în ruinele Fâșiei Gaza.
Hamas caută o modalitate de a supraviețui, deși a fost de acord să cedeze puterea unor tehnocrați palestinieni. Gruparea a acceptat că va trebui să predea sau să distrugă armele grele rămase, dar vrea să păstreze suficient armament pentru a se apăra de rivalii palestinieni care ar putea dori răzbunare după aproape două decenii de dominație brutală.
Deși nu o declară public, Hamas, care încă are adepți și un statut de „mişcare de rezistență islamică”, dorește să iasă din conflict suficient de puternică pentru a-și reconstrui capacitățile militare.
Israel, la rândul său, și-ar dori să dicteze termenii unei capitulări totale a Hamas. Însă faptul că gruparea este acum la masa negocierilor deschide perspective care păreau imposibile acum o lună, când Israelul a încercat, fără succes, să elimine conducerea Hamas într-o serie de atacuri aeriene la Doha, în timp ce liderii discutau propunerile de pace venite de la Donald Trump. Ținta principală, Khalil al-Hayya, conduce acum delegația Hamas la negocierile din stațiunea egipteană Sharm el-Sheikh. Fiul său a fost ucis în atac, dar el și ceilalți lideri au scăpat.
Netanyahu urmărește propria supraviețuire politică
Premierul israelian Benjamin Netanyahu urmărește propria supraviețuire politică: vrea să-și păstreze puterea, să amâne procesul pentru corupție și să câștige alegerile din anul viitor – evitând să rămână în istorie ca liderul care a provocat cea mai gravă breșă de securitate din istoria recentă a Israelului.
Pentru a reuși, are nevoie de o modalitate credibilă de a proclama „victorie totală”, pe care o definește ca repatrierea ostaticilor, distrugerea Hamas și demilitarizarea Gazei.
Negociatorii Hamas și israelieni nu se vor întâlni față în față. Oficialii egipteni și qatarezi vor media discuțiile, iar americanii – prezenți și ei – vor avea un rol decisiv.
Baza discuțiilor este planul de pace pentru Gaza în 20 de puncte al președintelui Donald Trump. Totuși, acesta nu abordează conflictul de durată dintre israelieni și palestinieni privind controlul teritoriului dintre râul Iordan și Marea Mediterană, și nici viitorul Cisiordaniei – teritoriu recunoscut de mai multe state, inclusiv Marea Britanie, ca parte a statului Palestina.
Miza este uriașă la Sharm el-Sheikh. Există o posibilitate reală de a ajunge la un armistițiu care să pună capăt celui mai distructiv și sângeros război din peste un secol de conflicte între arabi și evrei.
Prima provocare este stabilirea condițiilor pentru eliberarea ostaticilor israelieni, în schimbul palestinienilor condamnați la închisoare pe viață și al celor deținuți fără proces. Nu va fi o sarcină ușoară.
Președintele Donald Trump vrea rezultate rapide. El speră să-și relanseze ambiția de a negocia un „mare acord” în Orientul Mijlociu, bazat pe o apropiere între Israel și Arabia Saudită. Însă acest lucru nu este posibil cât timp Israelul ucide civili palestinieni în număr mare și restricționează ajutoarele umanitare, iar Hamas deține ostatici israelieni. Arabia Saudită a transmis clar, prin mai multe declarații publice, că nu va exista o apropiere fără o cale clară și ireversibilă către crearea unui stat palestinian independent.
