Potrivit publicațiilor Kyiv Post și Stars and Stripes, administrația Trump a notificat aliații europeni că va reduce efectivele americane din România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia începând de la jumătatea lunii decembrie.
Măsura vine la scurt timp după decizia de retragere parțială a trupelor americane din România.
Surse oficiale citate de Stars and Stripes afirmă că aproximativ 3.000 de militari americani vor fi retrași din cele patru țări, în cadrul unei „recalibrări moderate” a prezenței SUA în regiune.
Administrația Trump consideră că armatele europene sunt acum mai bine pregătite decât în trecut, ceea ce ar justifica o diminuare limitată a prezenței americane pe flancul estic al NATO. Totuși, anunțul a generat îngrijorare în capitalele europene și critici vehemente în Congresul SUA.
Reacții critice în Congresul Statelor Unite
Retragerea trupelor americane din România și alte state est-europene a fost întâmpinată cu scepticism deopotrivă de republicani și democrați.
Mike Turner, congresman republican și șef al delegației SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, a transmis că este „profund îngrijorat” de decizia administrației:
„Reducerea trupelor americane din România, o țară aflată pe linia de front a NATO, transmite un semnal greșit într-un moment de tensiune sporită cu Rusia.”
Turner a subliniat că prezența militară americană „fermă și robustă” în Europa de Est este esențială pentru descurajarea Moscovei, menționând incursiunile deliberate ale avioanelor rusești în spațiul aerian al țărilor NATO.
De partea democrată, senatoarea Jeanne Shaheen, membră a Comisiei pentru Relații Externe a Senatului, a calificat mișcarea drept „o greșeală profundă” care subminează eforturile SUA de a-l constrânge pe Vladimir Putin să revină la masa negocierilor.
„România este un aliat model, un partener care alocă 5% din PIB pentru apărare. Retragerea trupelor americane de acolo transmite exact semnalul greșit către Putin”, a declarat Shaheen.
Ea a adăugat că decizia pare să fi fost luată fără o consultare deplină în interiorul administrației, sugerând posibile divergențe între Departamentul Apărării, Casa Albă și Consiliul Național de Securitate.
Diplomați și analiști: „Semnal negativ, dar nu un dezastru”
Fostul diplomat american Daniel Fried, arhitect al politicii SUA în Europa de Est după Războiul Rece, a declarat pentru Kyiv Post că decizia nu reprezintă o retragere strategică, ci mai degrabă „un compromis birocratic”.
„Cifrele sunt mici, nu vor schimba echilibrul militar, dar semnalul transmis este negativ. Putin ar putea interpreta această mișcare ca pe o slăbire a hotărârii americane”, a avertizat Fried.
El a adăugat însă că, dacă reducerile se dovedesc a fi doar simbolice, impactul lor strategic va fi limitat:
„Nu este o veste bună, dar nici un dezastru total.”
Pentagonul reasigură aliații est-europeni
Oficialii americani au subliniat că prezența militară în Polonia și statele baltice – considerată cea mai solidă componentă a flancului estic – va rămâne neschimbată.
Documente diplomatice interne citate de Kyiv Post descriu retragerile planificate drept „marginale”, precizând că angajamentul SUA față de NATO rămâne ferm.
Cu toate acestea, analiștii de securitate avertizează că momentul ales pentru anunț, în contextul intensificării tensiunilor ruso-ucrainene, ar putea fi interpretat ca o vulnerabilitate strategică în arhitectura de apărare a Europei.
