Echinocțiul de primăvară, momentul care marchează începutul primăverii astronomice, se produce în acest an vineri, 20 martie, la ora 16:46, potrivit datelor furnizate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
După perioada tradițională asociată începutului de primăvară – Mărțișor, Babe și Moși – acest fenomen astronomic confirmă, din punct de vedere științific, trecerea într-un nou anotimp.
Specialiștiii explică faptul că echinocțiul are loc în jurul datei de 20 martie, atunci când longitudinea astronomică a Soarelui revine la valoarea de zero grade.
De ce sunt egale ziua și noaptea la echinocțiu
Mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească este determinată de mișcarea reală a Pământului în jurul acestuia. Această dinamică produce variații ale duratei zilelor și nopților pe parcursul anului.
Ecliptica – traseul aparent al Soarelui – formează un unghi de aproximativ 23°27’ cu ecuatorul ceresc. În momentul echinocțiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera sudică în cea nordică.
Acest moment, numit punct vernal, determină egalitatea duratei zilei cu cea a nopții, indiferent de latitudine.
Cum se schimbă durata zilei după echinocțiu
După echinocțiul de primăvară, durata zilei începe să crească treptat, în timp ce nopțile devin din ce în ce mai scurte.
La latitudinile României, în jur de 45°, Soarele ajunge la o înălțime medie de aproximativ 45 de grade la amiază. Totodată, în această perioadă, răsăritul are loc exact la est, iar apusul la vest.
Acest proces continuă până la 21 iunie, când are loc solstițiul de vară – momentul în care ziua atinge durata maximă din an.
Diferențele dintre emisfere și fenomenul la poli
Descrierea fenomenului este valabilă pentru emisfera nordică. În emisfera sudică, echinocțiul din martie marchează începutul toamnei astronomice.
În regiunile polare, efectele sunt mult mai evidente:
- în emisfera nordică începe ziua polară, care durează aproximativ șase luni;
- în emisfera sudică începe noaptea polară, de asemenea cu o durată de șase luni.
Importanța echinocțiului în contextul calendarului astronomic
Echinocțiul de primăvară reprezintă unul dintre cele mai importante repere astronomice ale anului, fiind utilizat pentru stabilirea anotimpurilor și pentru sincronizarea calendarului cu mișcările Pământului.
Dincolo de semnificația sa științifică, acest moment rămâne un simbol al reînnoirii și al tranziției către sezonul cald, cu impact direct inclusiv asupra activităților economice sezoniere, consumului și comportamentului pieței.
