Uniunea Europeană a prezentat detalii despre un plan de 20 de miliarde de euro destinat creării unor noi centre dotate cu supercomputere uriașe în Europa, pentru dezvoltarea următoarei generații de modele de inteligență artificială (AI).
În același timp, Comisia Europeană ia în considerare modificarea legislației sale emblematice privind reglementarea AI, scrie The Guardian.
Publicând o strategie pentru a transforma Europa într-un „continent AI”, vicepreședinta Comisiei Europene, Henna Virkkunen, a subliniat că această tehnologie se află în centrul eforturilor UE de a deveni mai competitivă, mai sigură și mai suverană din punct de vedere tehnologic.
„Cursa globală pentru AI este departe de a fi încheiată”, a declarat aceasta.
Uniunea Europeană încearcă să recupereze decalajul față de SUA și China, liderii actuali în dezvoltarea tehnologiilor AI, care alimentează site-uri de comerț electronic, mașini autonome, generează texte și sunt așteptate să revoluționeze domenii precum sănătatea, securitatea, apărarea și industria avansată.
SUA domină momentan AI
SUA domină clar domeniul AI, mult înaintea Chinei. Un raport al Universității Stanford, publicat săptămâna aceasta, a arătat că în 2024 au fost produse 40 de modele AI „remarcabile” în SUA, comparativ cu 15 în China și doar 3 în Europa (toate în Franța).
Într-un alt raport Stanford din 2024, nicio țară UE nu figurează în top 5 privind „dinamismul” în AI – un indicator ce include investițiile private, brevetele și cercetarea. Marea Britanie ocupă locul 3, după SUA și China, cu Franța pe locul 6 și Germania pe locul 8.
UE a demarat deja un plan pentru construirea a 13 „fabrici AI” – centre cu supercomputere și centre de date unde cercetătorii pot dezvolta și testa modele AI.
Noile „gigafabrici AI” ar urma să fie mult mai mari și vor viza ceea ce Comisia numește „moonshots” – inovații majore în domeniul sănătății, biotehnologiei, roboticii, industriei și descoperirilor științifice.
Gigafabrica
Dacă cele mai performante fabrici AI actuale folosesc supercomputere cu până la 25.000 de procesoare AI avansate, o gigafabrică ar depăși 100.000 de astfel de procesoare, potrivit documentului de strategie.
Aceste centre extrem de energofage, care pot consuma și cantități uriașe de apă pentru răcire, ar trebui să funcționeze „pe cât posibil” cu energie verde, a precizat un oficial al UE. Sunt în plan și sisteme de „reciclare” a apei utilizate.
Anul trecut, 47% din energia electrică produsă în UE provenea din surse regenerabile, însă activiștii de mediu se tem că centrele de date ar putea submina obiectivele climatice ale Europei.
„Europa a făcut pași importanți către energia 100% regenerabilă, dar mai are mult de parcurs. Această evoluție ar putea fi anulată de consumul energetic exploziv”, a declarat John Hyland, purtător de cuvânt al Greenpeace. „Fiecare centru de date care consumă masiv energie riscă să ofere o gură de aer centralelor poluante, așa cum se întâmplă în Irlanda, unde acestea folosesc peste o cincime din energia electrică a țării.”
