Nu este pentru prima dată când capitalele europene sunt cuprinse de îngrijorarea că președintele rus Vladimir Putin va reuși să divizeze alianța transatlantică și să obțină tot ce își dorește în Ucraina, scrie CNN.
Înaintea summitului anunțat pe neașteptate pentru vineri, în Alaska, între Putin și președintele american Donald Trump, un diplomat european – care a dorit să rămână anonim, neavând autorizație să vorbească public – a declarat pentru CNN:
„Suntem în pericol să devenim o simplă notă de subsol în istorie.”
Temerile europenilor se datorează parțial lipsei de informații despre ceea ce a propus Kremlinul pentru a opri luptele din Ucraina. Putin nu a oferit detalii, iar trimisul special al SUA, Steve Witkoff, nu a spus nimic după întâlnirea de miercurea trecută cu liderul rus.
Trump a declarat, după ce Witkoff a plecat din Moscova: „E foarte complicat. Vom recupera ceva, vom schimba ceva. Va fi un schimb de teritorii, spre beneficiul ambelor părți.”
Ironia ”beneficiului ambelor părți”
Europenii se tem însă că „beneficiul ambelor părți” este extrem de improbabil. Nu există niciun indiciu că Putin ar fi renunțat la cererile sale maximaliste – fie în plan teritorial, fie în privința menținerii Ucrainei fără garanții de securitate și cu limite stricte asupra dimensiunii și capabilităților militare.
„La Paris, Berlin sau Londra nu există percepția că, pentru această administrație americană, contează ocuparea teritoriului altcuiva, iar acest lucru îi îngrijorează profund pe europeni”, a spus diplomatul.
Regatul Unit, Franța, Germania, Italia și Uniunea Europeană au emis sâmbătă o declarație comună: „Rămânem angajați principiului că frontierele internaționale nu trebuie schimbate prin forță.” Declarația a fost semnată și de Polonia și Finlanda.
Liderii europeni și-au petrecut mare parte din zi prezentându-și argumentele vicepreședintelui SUA, JD Vance, care se afla în vacanță în Regatul Unit, încercând să obțină claritate privind negocierile.
Cum descrie administrația Trump „cererile” lui Putin
Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), administrația Trump a descris „cererile” lui Putin pentru încetarea focului în Ucraina în patru moduri diferite din 6 august încoace.
Toate versiunile au un element comun: retragerea forțelor ucrainene din zonele din regiunea Donețk pe care încă le controlează – inclusiv orașe importante precum Sloviansk, Kramatorsk și Kostyantynivka.
„Acceptarea unei astfel de cereri ar forța Ucraina să renunțe la ‘centura de fortărețe’, principala linie defensivă fortificată din Donețk încă din 2014”, a notat ISW, expunând țara unui risc sporit de agresiune viitoare.
Analistul militar Mick Ryan a subliniat că „Ucraina, mai mult decât oricine, înțelege că teritoriul cedat ar fi folosit ca rampă de lansare pentru agresiuni rusești viitoare.”
Paralelele cu Acordul de la München din 1938, dintre premierul britanic Neville Chamberlain și Adolf Hitler, sunt evidente. Chiar și după ce naziștii au invadat Cehoslovacia, Chamberlain susținea că Hitler l-a asigurat: „Aceasta este ultima revendicare teritorială pe care o am în Europa.”
Cererile Europei
Nu este clar dacă Putin va insista și asupra controlului deplin asupra regiunilor Herson și Zaporojie, ale căror capitale regionale se află încă sub control ucrainean, sau dacă va accepta un îngheț al frontului actual în aceste zone. De asemenea, nu se știe dacă va cere recunoașterea suveranității Moscovei asupra Crimeei – lucru interzis de Constituția Ucrainei.
Liderii europeni consideră încetarea focului ca o precondiție pentru orice discuție despre teritorii: „Linia actuală de contact trebuie să fie punctul de plecare al negocierilor”, au declarat aceștia.
O altă necunoscută este dacă Kremlinul va accepta o eventuală „forță de reasigurare” europeană care să garanteze încetarea focului, însă până acum toate semnalele arată că nu va permite participarea niciunui stat membru NATO.
Liderii europeni au subliniat în declarația de sâmbătă că este nevoie de „garanții de securitate solide și credibile, care să permită Ucrainei să își apere eficient suveranitatea și integritatea teritorială.”
