Se spune că atunci când Statele Unite strănută, restul lumii răcește. Dar ce se întâmplă când China nu este bine?
A doua economie ca mărime din lume, care găzduiește peste 1,4 miliarde de oameni, se confruntă cu o serie de probleme – inclusiv creștere lentă, șomaj ridicat în rândul tinerilor și o piață imobiliară în dezordine, scrie BBC.
Acum, președintele dezvoltatorului imobiliar puternic îndatorat al țării, Evergrande, a fost pus sub supravegherea poliției, iar acțiunile companiei au fost suspendate la bursă.
În timp ce aceste probleme se adună necontrolat pentru Beijing, cât de mult contează pentru restul lumii?
Analiştii cred că îngrijorările legate de o catastrofă globală iminentă sunt exagerate. Dar corporațiile multinaționale, lucrătorii lor și chiar oamenii fără legături directe cu China vor simți cel mai probabil unele dintre efecte.
Câștigători și învinși
„Dacă chinezii încep să reducă consumul de masă la prânz, de exemplu, afectează economia globală?” a întrebat Deborah Elms, director executiv al Asian Trade Center din Singapore.
„Răspunsul nu este atât de complicat pe cât ți-ai putea imagina, dar cu siguranță afectează firmele care se bazează direct pe consumul intern chinez”.
- Este economia Chinei o „bombă cu ceas”?
Sute de mari companii globale, cum ar fi Apple, Volkswagen și Burberry, obțin o mare parte din veniturile lor de pe vasta piață de consum din China și vor fi afectate de cheltuielile mai puține ale gospodăriilor.
Efectele secundare vor fi resimțite apoi de miile de furnizori și lucrători din întreaga lume care se bazează pe aceste companii.
Agenția americană de rating de credit Fitch a declarat luna trecută că încetinirea economiei Chinei „aruncă o umbră asupra perspectivelor de creștere globală” și și-a retrogradat prognoza pentru întreaga lume în 2024.
Cu toate acestea, potrivit unor economiști, ideea că China este motorul prosperității globale a fost exagerată.„Matematic, da, China reprezintă aproximativ 40% din creșterea globală”, spune George Magnus, economist la Centrul China al Universității din Oxford.
„Dar cine beneficiază această creștere? China are un excedent comercial uriaș. Exportă mult mai mult decât importă, așa că dacă crește sau nu, problema este mai mult despre China decât despre restul lumii”.
Cu toate acestea, China cheltuind mai puțin pe bunuri și servicii – sau pe construcția de case – înseamnă o cerere mai mică de materii prime și mărfuri. În august, țara a importat cu aproape 9% mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut – când era încă sub restricții zero-Covid.
„Marii exportatori precum Australia, Brazilia și mai multe țări din Africa vor fi cel mai puternic afectați de acest lucru”, spune Roland Rajah, directorul Centrului de Dezvoltare Indo-Pacific de la Institutul Lowy din Sydney.
De ce scăderea prețurilor în China ridică îngrijorări
Cererea slabă în China înseamnă, de asemenea, că prețurile vor rămâne scăzute. Din perspectiva consumatorului occidental, ar fi o modalitate binevenită de a reduce creșterea prețurilor, care nu implică creșterea în continuare a ratelor dobânzilor.
„Aceasta este o veste bună pentru oamenii și întreprinderile care se luptă să facă față unei inflații ridicate”, spune Rajah.
Așadar, pe termen scurt, consumatorii obișnuiți pot beneficia de încetinirea din China. Dar există întrebări pe termen mai lung pentru oamenii din lumea în curs de dezvoltare.
În ultimii 10 ani, se estimează că China a investit mai mult de un trilion de dolari în proiecte uriașe de infrastructură cunoscute sub numele de Inițiativa Belt and Road.
Peste 150 de țări au primit bani și tehnologie chineză pentru a construi drumuri, aeroporturi, porturi și poduri. Potrivit lui Rajah, angajamentul chinez față de aceste proiecte poate începe să sufere dacă problemele economice persistă acasă.
„Acum, firmele și băncile chineze nu vor avea aceeași generozitate financiară de răspândit în străinătate”, spune el.
