Fondul Monetar Internațional estimează că impactul taxelor vamale asupra creșterii economice va fi semnificativ în Uniunea Europeană, afectând mai ales țările din estul regiunii, puternic dependente de sectorul de producție, relatează agenția EFE.
Alfred Kammer, directorul Departamentului European al FMI, a declarat vineri într-o conferință de presă că războiul tarifar va conduce la „o scădere semnificativă” a creșterii economice din UE.
„Volumul mare de investiții în infrastructură și Apărare, în special în Germania, va ajuta la contracararea efectelor negative ale taxelor”, a subliniat Kammer.
Potrivit FMI, economia UE ar urma să crească cu 1,2% în 2025 și cu 1,6% în 2026, estimări revizuite în scădere cu două zecimi față de prognozele din octombrie.
Țările din estul Europei, cele mai afectate
Statele din centrul, estul și sud-estul Europei, inclusiv țări extracomunitare precum Serbia, Moldova sau Albania, vor resimți cel mai acut efectele conflictului tarifar inițiat de SUA.
Pentru această regiune, FMI preconizează o creștere de 2,4% în 2025 și de 2,7% în 2026, prognoze revizuite în scădere cu șapte și cinci zecimi. Impactul se explică prin „ponderea semnificativă a sectorului de producție în aceste economii”, a precizat Kammer.
Analiza FMI avertizează și asupra efectelor colaterale generate de conflictul comercial dintre Beijing și Washington, indicând o posibilă creștere a importurilor din China în UE cu circa 0,25% din PIB pe termen scurt, dar consideră acest impact „gestionabil”.
Soluții propuse: integrare mai puternică și reducerea dobânzilor
În ceea ce privește măsurile recomandate, Alfred Kammer a reiterat:
„Cu cât mai mult comerț pentru UE, cu atât mai bine. Este necesară o integrare mai profundă și eliminarea barierelor din piața internă.”
Oficialul FMI a lăudat eforturile Bruxelles-ului de a accelera negocierile pentru noi tratate de liber schimb, în scopul diversificării lanțurilor de aprovizionare.
Pe plan monetar, FMI estimează că rata inflației din UE va atinge ținta de 2% în a doua jumătate a anului 2025, mai devreme decât se anticipa anterior. În acest context, instituția recomandă Băncii Centrale Europene să reducă dobânda de politică monetară cu încă un sfert de punct și să o mențină la 2% pentru moment.
